O latură principală a activității Academiei Române este cea externă. Aceasta s-a manifestat în principal prin alegerea în forul academic românesc a numeroase personalități din străinătate, membri ai unor academii sau universități de prestigiu din întreaga lume: laureați ai Premiului „Nobel” (Theodor Mommsen, Svante August Arrhenius, Charles Louis Alphonse Laveran, Louis Eugène Félix Néel, Paul Ehrlich, Paul Sabatier, Karl Manne Georg Siegbahn, Jean Baptiste Perrin, Enrico Fermi, Robert Robinson, Arne William Tiselius, Linus Carl Pauling, Aleksandr Mihailovici Prohorov, Ilya Prigogine, Francis Nevill Mott, Jean Marie Pierre Lehn ș.a.); buni cunoscători ai realităților românești, prieteni apropiați ai României (oceanologul Jacques Yves Cousteau, generalul Henri Mathias Berthelot, primul ministru al Franței Jean Louis Barthou, compozitorul și muzicologul ungur Bartók Béla, sculptorul iugoslav Ivan Mestroviæ ș.a.). În iunie 2001, supremul for de știință și de cultură al țării l-a ales printre membrii săi de onoare pe Sanctitatea sa Papa Ioan-Paul al II-lea, iar în octombrie 2004, pe Sanctitatea Sa Bartolomeu I, patriarhul ecumenic al Constantinopolului - Noua Romă. La rândul lor, numeroși membri ai Academiei Române au fost aleși în organisme internaționale de prestigiu din întreaga lume: Académie des Inscriptions et Belles Lettres, Académie des Sciences din Paris, Academia Europaea, Accademia dei Lincei, Academia de Științe din New York, Academia de Artă din Berlin, Accademia Liguria din Bologna, Académie de Médecine din Paris, Academia de Științe din Moscova, Royal Society din Londra etc., precum și în societăți și asociații internaționale în toate domeniile științelor, literelor și artelor. La strângerea legăturilor externe ale Academiei Române au contribuit și cele două Școli Române, de la Paris și de la Roma, înființate în anul 1920 sub patronajul Academiei Române, puse sub conducerea unor iluștri membri ai instituției academice, Nicolae Iorga și, respectiv, Vasile Pârvan, ca și participarea academicienilor români la manifestări științifice internaționale. În prezent, Academia Română are acorduri cu peste 35 de academii din întreaga lume, acestora adăugându-li-se Academia Europaea cu sediul la Londra, Academia Europeană de Științe, Litere și Arte cu sediul la Paris; ea este, totodată, o prezență deosebit de activă în cadrul Uniunii Academice Internaționale, încă din anul 1922.

Într-o lume care tinde să se sincronizeze și, în baza procesului de globalizare, o academie națională așa cum este Academia Română are astăzi o misiune urgentă, de mare responsabilitate: să medieze corect între tendința globalizării, integrării, mondializării și identitatea culturală națională. Rolul ei predominant este, fără îndoială, acela de a apăra identitatea culturală, adică valorile spirituale profunde, irepetabile, ținând însă cont și de tendințele actuale ale istoriei. Prin membrii ei și prin activitatea desfășurată, Academia Română este, astfel, un punct de reper și un model în societatea românească, un factor activ în modelarea ei spirituală și morală, cel mai înalt for de reflecție și de creație intelectuală, literară și artistică a poporului român.
 

   
copyright © Academia Română 2006

copyright © Academia Română 2006