Din tara
  Din strainatate

 
  Editura Academiei
  Biblioteca Academiei

 
 

Nr. 32, noiembrie 2004, Anul XIV (169) 

Primele pagini ale acestui număr sunt dedicate ceremoniei de înmânare a însemnelor academice Sanctității Sale Bartolomeu I, Arhiepiscop al Constantinopolului, Noua Romă și Patriarh Ecumenic, ales membru de onoare al Academiei Române.

Caracterizând personalitatea S.S. Bartolomeu, acad. Eugen Simion, președintele Academiei Române, l-a numit „un om învățat, un filosof, un simbol al lumii ortodoxe.” Amintind că și S.S. Ioan Paul al II-lea este membru de onoare al Academiei române, acad. Eugen Simion, a subliniat că „cei doi reprezentanți ai lumii creștine, catolice și ortodoxe, se regăsesc sub semnul înțelepciunii și al toleranței.” 

În tradiționalul Laudatio, acad. Virgil Cândea a vorbit și activitatea sa de păstor spiritual și de opera „amplă și variată, care aprofundează din perspective actuale, cu autoritatea savantului și înțeleptului și cu răspunderea înaltului demnitar al Bisericii, problemele majore cărora le-a închinat reflecția și energia.” 

Este publicat discursul de recepție al SS Bartolomeu I cu un titlu semnificativ: „Cultură și civilizație în viziunea Bisericii”, în care, după o radiografie a crizei spirituale contemporane și prezentarea concepției creștin-ortodoxe, se subliniază: „În ciuda imperfecțiunilor din societățile creștine, este evidentă superioritatea culturii și civilizației creștine...Creșterea influenței culturii și civilizației creștine autentice este garantul pentru ameliorarea nivelului de trai, asigurarea prosperității și dobândirea fericirii.” 

Acad. Păun Ion Otiman scrie despre impresiile greu de exprimat în cuvinte pe care le are după o întâlnire cu SS Bartolomeu I.

Continuând publicarea comunicărilor prezentate la cea de a treia ediție a seminarului internațional „Penser l’Europe”, cu tema „Religiile și cultura europeană”, revista publică „L’Europe, le chretiente et l’islam”, de Thierry de Montbrial, membru de onoare al Academiei Române și „Sufletul Europei unite”, de Î.P.S. Teofan, mitropolit al Olteniei.

O altă secțiune a revistei este consacrată împlinirii a 140 de ani de la înființarea Senatului României, publicând:

  • studiile „Înființarea și începuturile Senatului României”, de acad. Dan Berindei

  • mesajul Domnului Nicolae Văcăriou, președintele Senatului României;

  • cuvântarea P. F. Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române; 

  • „Senatul - organism reprezentativ al elitelor politice și culturale românești”, de dr. Ioan Scurtu

  • „Senatul și idealul unității tuturor românilor”, de dr. Gheorghe Buzatu.

Rețin atenția comunicările prezentate la sesiunea științifică dedicată împlinirii a 90 de ani de la nașterea acad. Liviu Constantinescu semnate de: 

  • Acad. Mircea Săndulescu, președintele Secției de Științe Geonomice - „Liviu Constantinescu, un remarcabil profesor”; 

  • Marius Visarion, membru corespondent al Academiei Române - „Liviu Constantinescu, omul și opera”; 

  • Dorel Zugrăvescu, membru corespondent al Academiei Române - „Academicianul Liviu Constantinescu, așa cum l-am cunoscut...”; 

  • Prof. univ. Paul Georgescu - „Academicianul Liviu Constantinescu... profesorul; 

  • Dr. Andrei-Alexandru Soare - Profesorul Liviu Constantinescu, întemeietorul Observatorului Geofizic Surlari”.

Este publicat un interviu a acad. Eugen Simion, cu prilejul primirii ca membru al Academiei de Științe Morale și Politice a Institutului Franței”. 

Mai consemnăm articolele: „Grade și clarificări de doctorat în Europa”, de acad. Victor Emanuel Sahini; „Imnul național al românilor. Între legendă și adevăr”, de acad. Alexandru Surdu; „Noua politică de investiții în cercetare-dezvoltare”, de acad. Aurel Iancu; „Știința și arta - domenii ale limbajului uman”, de Gleb Drăgan, membru corespondent al Academiei Române.

În Cronica vieții academice, Elena Solunca Moise relatează pe larg manifestările științifice ale lunii noiembrie.