Nr. 7-8;  iulie-august 2010, Anul XX (237-238)

Sub genericul „Academia şi societatea”, actualul număr al revistei publică în deschidere cea de a doua parte a articolului „Reluarea creşterii economice”, document elaborat de Centrul de Cercetări Financiare şi Monetare „Victor Slăvescu” din Institutul Naţional de Cercetări Economice al Academiei Române.

Împlinirea a 130 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Statele Unite ale Americii este consemnată prin publicarea unei consemnări pe marginea sesiunii aniversare organizată de Ministerul Afacerilor Externe, Academia Română şi Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti. În alocuţiunea sa, ES Mark H. Gitenstein, ambasadorul SUA la Bucureşti, a subliniat: „Eu cred că adevărata responsabilitate a Statelor Unite este aceea de a vă ajuta să reconstruiţi pieţele libere şi să vă consolidaţi democraţia”.

Din paginile dedicate manifestărilor tradiţionale din cadrul Zilelor Academice Clujene menţionăm articolul „Pagini din istoria institutelor clujene” semnat de acad. Emil Burzo, preşedintele Filialei Cluj a Academiei Române şi din care reţinem: „Chiar şi o scurtă înşiruire a istoricului şi realizărilor obţinute de institutele şi centrele componente ale Filialei locale a Academiei Române pune pregnant în relief contribuţiile de mare valoare la îmbogăţirea tezaurului de cunoştinţe şi valori pe plan naţional şi internaţional. Specialiştii din diferite domenii pe plan internaţional le apreciază, le citează şi le folosesc, de multe ori constituind puncte de plecare în antamarea unor noi direcţii de cercetare.” Secvenţe din aceste contribuţii sunt prezentate în articole semnate de Ion Mării şi Eugen Pavel - „Nouă decenii de cercetare lingvistică şi literară clujeană”; Tiberiu Oproiu - „Observatorul Astronomic Cluj-Napoca 2010”; Carmen Andraş - „Spaţiu şi civilizaţie urbană” şi Carina Herbei - „Psihologia între provocări şi soluţii”.

În rubrica „Aniversare - Solomon Marcus” continuă prezentarea unor comunicări susţinute la sesiunea omagială dedicată academicianului Solomon Marcus la împlinirea vârstei de 85 de ani. Acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, apreciază, în mod deosebit, caracterul multi şi interdisciplinar al preocupărilor ştiinţifice ale distinsului matematician concretizat în peste 50 de volume şi 400 de articole apărute în ţară şi în străinătate şi, într-o egală măsură, activitatea sa academică, încheind: „este uimitoare prezenţa sa vie la această vârstă pe care ne-o dorim cu toţii şi sunt convins că vom mai auzi şi vom mai vedea multe lucruri interesante din activitatea Domniei Sale”. Tot aici prof. univ. Ion Colojoară scrie despre „Solomon Marcus - profesor, matematician şi om de cultură”. În semn de înaltă apreciere pentru întreaga activitate a acad. Solomon Marcus, acad. Laurenţiu M. Popescu, preşedintele Secţiei de Ştiinţe Medicale i-a acordat Medalia George Emil Palade, „cea mai înaltă distincţie medicală ştiinţifică românească”. În cuvântul său de răspuns, acad. Solomon Marcus mărturiseşte că, la această vârstă, nu trăieşte numai din amintiri, ci „în primul rând din proiecte şi cred că nu exagerez dacă afirm că anii din urmă au fost pentru mine foarte productivi, sub aspectul prezenţei mele la manifestări internaţionale şi al publicaţiilor mele în diverse domenii în care am lucrat şi lucrez”. Credinţa domniei sale este că aceste proiecte „în ştiinţă, în cultură, în educaţie, corespund perfect marilor proiecte ale României de azi şi ale lumii contemporane”.

Cu acad. Solomon Marcus ne întâlnim şi la rubrica „Opinii” unde scrie despre ce înseamnă „a fi vizibil în cultură” şi despre Gheorghe Păun, membru corespondent al Academiei Române, prezent în „The Oxford Handbook of Membrane Computing”.

În continuare, acad. Cristian Hera scrie la rubrica „Mari personalităţi academice” despre Lester Brown ca „promotor al ecologiei ca ştiinţă a mediului”, concluzionând: „Contribuţia sa la cunoaşterea stării actuale a omenirii, proiectele propuse, ce se impun a fi aplicate pentru «Salvarea unei planete aflate sub presiune şi a unei civilizaţii aflate în impas», prezentate în lucrările sale Planul B (B-B4), dovedesc o înţelegere realistă şi academică a situaţiilor existente, grija pentru viitorul Terrei şi un gest de nobleţe pentru omenire.”

La rubrica „Sub cupola Academiei” reţine atenţia articolele „Pădurile şi silvicultura în contextul schimbărilor climatice” în care acad. Victor Giurgiu, după o amplă prezentare a situaţiei actuale a pădurilor noastre, pledează pentru o altă strategie forestieră, care „în ciuda actualei crize economico-financiare, politice şi morale prin care trece ţara (de care toate partidele politice sunt responsabile), trebuie elaborată şi aplicată. Eliberarea silviculturii de politic este absolut necesară şi se întemeiază pe adevărul că „Spre deosebire de alte domenii, într-un ciclu de viaţă a pădurii, se pot perinda la conducerea ţării cel puţin 25 de guverne de culori diferite!” Şi apelul care sperăm că va fi auzit: „Politicienii de astăzi, care vremelnic conduc ţara, ar trebui să înveţe mai mult din experienţa benefică din trecut, cu înţelepciunea dobândită, când la finele perioadei interbelice au fost încredinţate înalte funcţii de conducere unor elite de profil ale intelectualităţii - cum au fost prof. Marin Drăcea în fruntea silviculturii şi acad. Gh. Ionescu Şişeşti la conducerea agriculturii. Atunci s-a născut şi s-a dezvoltat o perioadă de glorie pentru ambele domenii.”

Revista se completează armonios cu o bogată rubrică „Evocări” în care acad. Gheorghe Tecuci şi acad. Valentin Vlad semnează articole dedicate acad. Mihai Drăgănescu, om de ştiinţă, profesor şi gânditor, primul preşedinte al Academiei Române după 1990, la plecarea dintre noi. Despre acad. Radu Voinea scriu acad. Valentin Vlad, acad. Horia Colan, prof. univ. Marin Aiftincă şi prof. univ. Hristache Popescu. Prof. univ. Leonida Gherasim, membru de onoare al Academiei Române, scrie despre acad. Ioan Haulică, ce va rămâne în istoria ştiinţei româneşti ca medic şi cercetător de excepţie. Personalitatea acad. Cornelia Bodea, această doamnă a istoriografiei româneşti, acad. Ştefan Ştefănescu scrie: „Valoarea ştiinţifică a operei acad. Cornelia Bodea, activitatea ei universitară, de aleasă dăruire şi cu importante rezultate, desfăşurată în ţară şi peste hotare, probitatea ştiinţifică şi atitudinea demnă manifestată în atâtea împrejurări, i-au adus preţuirea comunităţii ştiinţifice din ţară şi din străinătate.” În seria evocărilor mai amintim articolele semnate de acad. Alexandru Zub „Un pilon al istoriografiei: Constantin C. Giurescu” şi „Patriarhul Teoctist la Academia Română”.

Rubrica „In memoriam” consemnează stingerea din viaţă a membrilor Academiei Române: Geavit Musa (1931-2010), Nicolae Popescu (1937-2010), Tudor Drăganu (1912-2010) şi Jean Montreuil (1920-2010).

Ca de obicei, „Cronica vieţii academice” reflectă manifestările ştiinţifice din această perioadă iar „Apariţii la Editura Academiei” şi „Apariţii la alte edituri” semnalează noile lucrări ştiinţifice din ultimul timp.