C o m u n i c a t 

Amfiteatrul Ion Heliade Rădulescu al Bibliotecii Academiei Române a găzduit, în ziua de 7 septembrie, sesiunea omagială „Centenar Emilian A. Bratu”(1904 - 1991), organizată de Secţia de Ştiinţe Chimice a Academiei Române.

Deschizând lucrările sesiunii, acad. Marius Iosifescu, vicepreşedinte al Academiei Române, a adus un omagiu marelui chimist ale cărui contribuţii ştiinţifice sunt repere în istoria ingineriei chimice din ţara noastră. „Acad. Emilian Bratu a aparţinut acelor generaţii de intelectuali români care, înainte de ultimul război mondial, şi-au desăvârşit studiile peste hotare, revenind apoi în ţară pentru a pregăti specialişti de valoare. Ca mulţi alţi oameni eminenţi, el a avut neşansa să-şi desfăşoare o bună parte a activităţii sale profesionale într-o perioadă nefericită a istoriei noastre recente, care, în chimie, a fost marcată de o impostură impusă politic într-o atmosferă ubuescă.”

Intitulându-şi comunicarea „Academicianul Emilian Bratu, aşa cum l-am cunoscut”, acad. Mircea Banciu, preşedintele Secţiei de Ştiinţe Chimice a evocat anii de studenţie când l-a avut ca profesor pe cel care este recunoscut ca ctitor al şcolii de inginerie chimică din ţara noastră şi activitatea acestui om de ştiinţă de excepţie în cadrul Academiei Române. Deosebit de interesantă a fost subtila analiză comparativa pe care acad. Mircea Banciu a făcut-o între două mari personalităţii ale chimiei româneşti din acel timp - acad. Costin Neniţescu şi acad. Emilian Bratu.  Absolvent al Facultăţii de Chimie Industrială din cadrul Şcolii Politehnice din Bucureşti, acad. Emilian Bratu şi-a continuat specializarea în chimie fizică şi electrochimie la Şcoala Politehnică din Viena şi la Şcoala Politehnică din Karlruhe şi din Berlin, luându-şi doctoratul, la Viena, cu teza „Prepararea izotopului greu al hidrogenului şi determinarea constantei de disociere a apei grele”. De-a  lungul vieţii sale, acad. Emilian Bratu a îngemănat activitatea didactică şi aceea ştiinţifică, de numele său fiind legată întemeierea şcolii de inginerie chimică şi introducerea primului curs de inginerie chimică la Facultatea de Chimie Industrială din Bucureşti, la care a şi fost decan între anii 1955-57 şi 1962-71. A făcut numeroase studii privind epurarea apei, presiunea vaporilor saturaţi, distilarea azeotropă, coroziunea în industria chimică, intensificarea proceselor de transfer prin folosirea vibraţiilor de evaporare, rectificare, fluidizare, absorbţie. Dintre lucrările sale amintim: Echilibrul lichid-vapori al sistemelor binare, Ecuaţia pentru coeficienţii de activitate, Calculul schimbătoarelor de căldură spirale, Asupra refluxului optim în coloane de rectificare, Efectul vibraţiilor verticale asupra căderii de presiune în stratul fluidizat ş. a. Tot distinsului om de ştiinţă i se datorează şi elaborarea unor lucrări de utilitate practică aşa cum au fost: Ghid de laborator pentru lucrările practice de tehnologie chimică, Operaţiuni unitare de inginerie chimică, Operaţii şi utilaje în industria chimică. A fost ales membru corespondent al Academiei Române în anul 1963 şi titular în 1974, fiind preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Chimice între anii 19977-1990. În anul 1974 şi-a susţinut discursul de recepţie cu tema „Ingineria chimică”.

Despre întreaga activitate a Omului de Ştiinţă şi Profesorului Emilian Bratu au vorbit prof. Radu Tudose, membru corespondent al Academiei Române, prof. Octavian Floarea - „Academicianul Emilian Bratu profesorul nostru” şi prof. Emil Danciu - „Contribuţia profesorului Emilian Bratu la dezvoltarea şcolii româneşti de inginerie chimică”.

Aspectele ştiinţifice ale evocărilor s-au armonizat cu reliefarea unor nobile trăsături de personalitate care l-au impus ca model studenţilor şi colaboratorilor, azi personalităţi în domeniu, şi au făcut ca numele său să fie rostit cu veneraţie, recunoştinţă şi emoţie, semn sigur că Profesorul este încă viu în amintirea celor care l-au cunoscut. Dintre acestea am reţinut exigenţa, care „părea” a fi inutilă, căci autoritatea ştiinţifică şi morală a Profesorului făcea ca studenţii să se prezinte la examene  bine pregătiţi.

 Au participat membri ai Academiei Române, cadre didactice universitare, cercetători.