Pagina de casa
Contributii experimentale

Contributii teoretice


Experimentele descrise stau la baza unei constructii teoretice pe care am numit-o Integronica (C. Guja, 1977).

O parte din idei au fost prezentate in volumele "Aurele corpurilor" (1993) si "Aura corpului uman" (2000) si sunt dezvoltate intr-o lucrare in curs de elaborare, care se refera la implicatiile integronicii in antropologie. Implicatiile in alte domenii au fost indicate prin alte lucrari citate.

Consideram util ca, dupa prezentarea rezultatelor experimentale, sa conturam pe scurt directiile teoretice de abordare, plecand de la urmatoarele jaloane ale teoriei integronicii dezvoltate de noi:

  1. Rolul arhetipurilor evidentiate experimental si modul lor de ordonare, organizare si autoorganizare;

  2. Legile universului informational arhetipal;

  3. Circulatia informatiei arhetipalenaturale.



Directii teoretice de abordare


A)

- Demonstrarea structurii arhetipale a campului radiativ din jurul corpurilor si a complexitatii interactiunilor dintre corpuri a impus ca ipoteza atribuirea calitatii de informatie arhetipala unei noi dimensiuni a existentei, o dimensiune aspatiotemporala (AST). Aceasta ne da posibilitatea sa raportam si sa descriem desfasurarea unor fenomene informationale dupa legi unice, independent de localizarea lor spatiala (S) si temporala (T).

Principalele proprietati ale aspectului AST sunt potentialitatea informationala de structurare arhetipala si capacitatea de complexificare, date de contextul mediului in care coexista o multitudine de sisteme care interactioneaza permanent. Unitatile de masura in acest univers sunt formele arhetipale independente de dimensiunile si localizarea lor in spatiu si timp. Acestea joaca rolul literelor unui alfabet natural al formelor apartinand unui limbaj informational arhetipal codificat respectand reguli ale unei gramatici arhetipale. Descifrarea acestor limbaje releva gradul de ordonare, structurare si complexificare ale sistemelor studiate descriind procese de autoorganizare.

Intelegerea alcatuirii arhetipale a lumii, la care se asociaza concluziile privind functia si rolul in organizarea REALITATII, deschide calea explicarii unitatii cosmosului inteleasa ca o comunicare a "totului cu totul" si prin intermediul aurei informationale.

B)

- Legile fenomenelor descoperite de stiinta in diferite domenii ale realitatii se pot grupa in functie de generalitatea aplicarii lor, in trei mari categorii care raspund la intrebari diferite:
  • Legi universale , care raspund la intrebarea generica DE CE? (referindu-se la cauzalitate);
  • Legi comune mai multor domenii, respunzand la intrebarea PENTRU CE? (referindu-se la interdependente contextuale);
  • Legi specifice care incearca sa raspunda cat mai fidel la intrebarea CUM? (referindu-se la procesualitate).

Aceste legi se refera la 3 niveluri diferite de complexitate a organizarii existentei:

  • Legile universale guverneaza formele si fenomenele primare;
  • Legile comune guverneaza interactiunile complexe intre diferite fenomene;
  • Legile specifice descriu in detaliu desfasurarea fenomenelor.

Legile specifice si cele comune se refera la dinamica substantelor si campurilor si difera in functie de natura acestora (ca de exemplu legile diferitelor categorii de materie vie si nevie). Existenta unor legi universale care sunt valabile in cosmos, in lumea umana SI in microcosmos arata aplicabilitatea lor independent de natura substratului substantial si energetic sau de dimensiunile lor spatiale si temporale. Astfel de legi se refera la fortele fundamentale din natura: gravitationala, electrica, nucleara etc. Intrebarea pe care ne-am pus-o este: CE STA LA BAZA ACESTEI UNIVERSALITATI? Un posibil raspuns dat de noi este acela ca legile universale apartin aspectului informational al existentei si se aplica in universul AST.

C)

- REALITATEA este conceputa astazi ca fiind alcatuita din SUBSTANTA si CAMP. Despre ambele forme de existenta s-a demonstrat ca "circula, se transforma si evolueaza". Acestora li s-a atribuit si calitatea de purtatoare de informatie. Se afirma despre informatie ca la randul ei circula trecand de pe un suport pe altul, fiind supusa unor procese de decodificare-recodificare. Aceste procese se desfasoara la nivelul unor structuri numite traductori sau, mai general, interfete. Au fost descoperite numeroase modalitati de codificare in interfetele din natura (de exemplu codul genetic si codurile semnalelor nervoase) si s-au construit coduri pentru informatia tehnologica.

In campul radiativ al corpurilor noi am pus in evidenta un cod natural informational care descrie un univers AST prin forme arhetipale, la nivelul interfetei corpurilor. Ubicuitatea si simultaneitatea formelor arhetipale si a legilor universale din universul AST arata ca dimensiunea informationala arhetipala a existentei apare ca un fenomen de coexistenta prin similaritatea formelor arhetipale, comunicarea facandu-se printr-un fenomen de rezonanta, consonanta a structurilor arhetipale.

Comparativ cu circulatia informatiei intr-un sistem cibernetic, in comunicarea arhetipala naturala integronica sistemul se comporta si ca o interfata complexa in circuitul natural al informatiei.

Circulatia informatiei arhetipale in universul AST exprima procesele de adaptare printr-o reglare informationala arhetipala diferita de reglarile prin feed-back si feed-before. Aceasta poate sa insemne ACORDARE-COMUNICARE prin rezonanta, consonanta (St. Odobleja, 1939), si INTEGRARE prin coexistenta (C.Guja, 1987).

In cercetarea EG noi am descoperit in campurile radiative proprii ale obiectelor vii si nevii prezenta unor forme ale semnalelor electrice care sugereaza forme existente ubicuitar in natura, cele mai frecvente fiind globulii, ramnificatiile si formele florale. Acestea par a reprezenta un cod natural arhetipal care exprima continutul informational si gradul sau de complexitate. Organizarea este in straturi, iar intre straturi se disting niveluri de comunicatie ce se comporta ca interfete unde se realizeaza codarea si decodarea semnalelor.



Rezumat

Cercetarile noastre EG teoretice si experimentale abordeaza problema proceselor informationale, a circulatiei si a reglarii acesteia intre diferite sisteme ale naturii, in conditii naturale, libere, punand accent pe semnificatia si rolului natural ale acestor procese si pe studiul codurilor de transmitere a informatiilor in natura. Noi am relevat un univers cu dimensiuni arhetipale, aspatiotemporale - AST. Acest univers este unul al calitatilor, al formelor, al structurilor si al complexitatilor posibile. Selectia, adaptarea si integrarea sunt fenomene calitative apartinand si dimensiunii arhetipale. Altfel spus, universul nostru fizic, cu cele 4 dimensiuni cunoscute, reflecta prin dimensiunea AST alt aspect, informational-arhetipal al complementaritatii unda-corpuscul. Se deschide perspectiva descifrarii unui cod universal al unei "genetici cosmice", informatia find inscrisa intr-un limbaj care exprima succesiunea starilor evolutive ale fenomenelor naturii.




pagina de casa