Home

Contact us

Agenda

La împlinirea vârstei de 80 de ani, profesorul Eugeniu Coseriu, membru de onoare al Academiei Române, a fost sarbatorit de comunitatea academica în cadrul unei sesiuni solemne, desfasurata în ziua de 9 mai, în Aula Academiei Române.

Acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Române, în cuvântul sau de deschidere, a omagiat savantul Eugeniu Coseriu, autoritate în domeniul lingvisticii, ctitor de scoala, considerat de Iorgu Iordan ca neotraditionalist, la care aprecia bogatia de informatii, spiritul critic de exceptie si originalitatea. Numele sau este asociat cu deschiderea unei în acest domeniu, reabilitând conceptul de istorie, fiind si un filosof al lingvisticii.

Prof. Marius Sala, membru corespondent al Academiei Române, a facut un portret al distinsului om de stiinta, evocând cum l-a cunoscut si colaborat, subliniind interesul sau pentru activitatea specialistilor din tara. Grigore Vieru, membru corespondent al Academiei Române a elogiat, într-un ton poematic personalitatea lui Eugeniu Coseriu. O ampla biografie a distinsului sarbatorit a fost prezentata de prof. univ. dr. Nicolae Saramandu, care a subliniat ca, înca din tinerete a avut intuitia sistemului pe care mai târziu l-a dezvoltat si argumentat. Nascut la 27 iulie 1921 în satul Mihaileni din Basarabia, Eugeniu Coseriu si-a facut studiile universitare la Iasi, Roma si Milano, devenind doctor în filologie si filosofie. Si-a început cariera universitara la Milano, apoi la Montevideo si din 1963 în Germania, titularizat ca profesor de filologie romanica si lingvistica generala la Universitatea din Tübungen. Considerat ca unul dintre cei mai originali teoreticieni în lingvistica, a formulat noi teorii despre principii fundamentale ale filologiei si istoriei limbii, aducând remarcabile contributii la îmbogatirea metodologiei disciplinelor lingvistice. Printre altele, a impus conceptul de norma între limba ca sistem si limba vorbita concret ca si cel de semantica paradigmatica. Cercetarile sale se impun si printr-o viziune filosofica, logica, estetica si, mai larg, culturala. Pe acest itinerar biografic au fost amintite principalele sale opere ca tot atâtea repere ale acestui domeniu atât de vechi si înca fascinant ca posibilitati de dezvoltare si întelegere. A fost ales membru de onoare al Academiei Române în anul 1991, dupa cum este si membru al altor academii si prestigioase institutii de stiinta internationale.

Pentru prof. univ. dr. Mircea Borcila de la Universitatea din Cluj, Eugeniu Coseriu este cel mai stralucit exponent al culturii române în planul universal al stiintelor omului. Cele aproape 50 de volume publicate ca si miile de pagini de exegeza justifica aprecierea lui ca adevaratul întemeietor al disciplinei centrale a umanioarelor, cel care a pus bazele conceptuale ale stiintelor culturii în general. Nu întâmplator printre multele superlative asociate cu numele lui Eugeniu Coseriu a fost si acela ca a înfaptuit o adevarata revolutie copernicana în domeniul lingvisticii ca nucleu al stiintelor culturii. Analiza profunda si nuantata a conceptiei coseriene a demonstrat o cunoastere si întelegere temeinica a operei sale si este convingatoare pentru exactitatea aprecierilor facute despre acest gigant al stiintei contemporane. De aici nevoia unui efort de evaluare si valorizare a operei sale, care sa reliefeze adevaratul aport al operei coseriene fata de lingvistica anterioara si zarile interpretative pe care le deschide pentru o semantica istoric – culturala si o poetica a culturii.

Marturisindu-si emotia pentru aceasta sarbatoare, Eugeniu Coseriu, cu o nobila modestie a spus ca toate aprecierile facute au, în ce-l priveste, valoarea unui împatrit simbol stând sub semnul norocului. Mai întâi norocul de a-si fi împlinit visul de tinerete asa cum multi din generatia sa nu au reusit. E un simbol si pentru atitudinea pe care a avut-o si a marturisit-o pentru cultura româna, considerându-se ca un produs al ei. Pentru a ridica prestigiul unei culturi si a o face sa se afirme trebuie sa nu fie înteleasa ca o cultura limitata, ci ca o forma a culturii universale, si pentru a face cultura româneasca buna, e nevoie sa faci stiinta universala. Trecând dincolo de ceea ce este personal, sarbatorirea de acum simbolizeaza acceptarea unui sens al doctrinelor stiintifice care trebuie sa se bazeze pe un principiu deontologic al culturii, pe o morala a omului care face stiinta si de aceea trebuie acceptata integral, pentru ca nu e vorba de o restrângere a libertatii ci de o asigurare a ei. Simbolic mai este si faptul ca sarbatorirea are loc în ziua când Ilie Ilascu a fost eliberat, ca participa prieteni apropiati si discipoli, aratând ca ceea ce politica desparte vremelnic, limba, cultura dau unitatii de neam dainuire.

Acad. Eugen Simion a daruit savantului Eugeniu Coseriu medalia jubiliara, emisa cu prilejul împlinirii a 135 ani de la înfiintarea Academiei Române si volumele cu opera integrala a lui Ion Barbu, Tudor Arghezi si Ion Creanga, aparute în seria Opere fundamentale la Editura Univers, sub egida Academiei Române.

Au participat acad. Florin Filip, vicepresedinte al Academiei Române, acad. Andrei Tugulea, secretar general al Academiei Române, membri ai Academiei Române, Ion Ungureanu, vicepresedinte al Fundatiei Culturale Române, cadre didactice universitare, specialisti, studenti conferind acestui moment semnificatia unei sarbatori a culturii românesti, a vocatiei sale universale. Si o coincidenta semnificativa – sesiunea omagiala a avut loc în ziua independentei de stat a României si Ziua Europei. Si cât de multe ne spun fiecare dintre ele si toate împreuna.