Home

Contact us

Agenda

Aula Academiei Române a gazduit, în ziua de 14 ianuarie, sedinta omagiala 200 de ani de la nasterea lui Ion Heliade Radulescu, manifestare stiintifica organizata de Academia Româna, Ministerul Culturii si Cultelor si Ministerul Educatiei si Cercetarii.

În deschidere, acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Române, a subliniat ca Ion Heliade Radulescu a fost considerat parintele literaturii române. El a fost poet, profesor, publicist, orator, creator de sisteme lingvistice si filosofice, autorul unei Gramatici a limbii române, editor de ziare si de carti, spirit carbonar, initiator de societati culturale si politice, una dintre figurile centrale ale Revolutiei de la 1848. A fost unul dintre fondatorii Academiei Române si primul ei presedinte, ales la 31 august / 12 septembrie 1867, reales în 1868 si în 1869. A demisionat în 1869. Atunci au fost organizate cele doua sectii - de filologie, literatura si istorie arheologie -, cele doua fonduri Cuza si Zapa si a organizat primele trei premii ale academiei Române, a sprijinit proiectul de ortografie a lui Timotei Cipariu si a aprobat aparitia Analelor, care apar pâna astazi. Tot sub presedintia lui s-a aprobat Regulamentul si constituirea unei comisii pentru elaborarea Dictionarului limbii române, care abia la sfârsitul acestui an v-a fi finalizat. Oriunde încerci sa vezi ce s-a întâmplat pe la jumatatea secolului al XIX-lea dai peste Ion Heliade Radulescu…Este un logotet, un spirit agitat si un agitator în sfera culturii si Constantin Noica l-ar fi numit un antrenor cultural…Exista în toate initiativele lui o impacienta si o deschidere a spiritului pe care nu le întâlnim la alte spirite ale vremii. În încheiere, domnia sa a subliniat ca pentru Heliade a face literatura este a face politica natiunii…. Avem de ce sa fim primului presedinte al Academiei Române si este o figura culturala de prim ordin în secolul XIX.

Acad. Razvan Theodorescu, ministrul Culturii si Cultelor, a asezat omagiul sau sub ideea Ion Heliade Radulescu, parinte fondator al culturii române moderne. Ministerul Culturii si Cultelor a elaborat, pentru acest an programul 2002 - Memoria Culturii Nationale, cu trei capitole ce se vor desfasura de-a lungul întregului an: aniversarea a 200 de ani de la nasterea lui Ion Heliade Radulescu, 150 de ani de la întemeierea Teatrului National din Bucuresti si comemorare a 150 de ani de la moartea lui Nicolae Balcescu. Si, fireste  Ion Luca  Caragiale, care este si o aniversare UNESCO. Referindu-se la Ion Heliade Radulescu, acad. Razvan Theodorescu l-a  ca un întemeietor de vocatie, patriot ardent, fiind un european si un encicloped universalist, clasic cu coloratura romantica, traducator al unor opere de referinta. A fost un mesianic, cuvânt ades folosit, visând la o unitate mistica universala… Personaj, în felul sau fabulos, Ion Heliade Radulescu se afla prezent, ca si Hasdeu si Iorga, mai târziu pe marile drumuri ale culturii nationale… Se cuvine a-l socoti drept un parinte fondator al spiritului nostru modern.

Prof. univ. Ecaterina Andronescu, ministrul Educatiei si Cercetarii, a evocat personalitatea lui Ion Heliade Radulescu, în principal, ca una care a contribuit la dezvoltarea învatamântului românesc. În 1822, dupa îmbolnavirea lui Gh. Lazar, Scoala de ingineri hotarnici este preluata de Ion Heliade Radulescu, care a asezat-o pe baze moderne, prefigurând Institutul Politehnic de mai târziu. S-a vorbit mult despre personalitatea sa, dar exista un acord deplin atunci când se afirma ca a fost un activ promotor al luminarii neamului, ca dascal poet, editor, lider de opinie. A fost o mare personalitate a momentului, patronul si îndrumatorul întregii miscari culturale din Tara Româneasca. Pentru vremea aceea, Ion Heliade Radulescu a impulsionat trezirea constiintei nationale si a sentimentului raspunderii carturarilor fata de popor. S-a straduit si a reusit sa ridice scoli în beneficiul neamului, dar si sa trezeasca potentialul spiritualitatii românesti dupa modelele apusului.

Acad. Dan Berindei, presedintele Sectiei de Stiinte Istorice si Arheologie, a vorbit despre Ion Heliade Radulescu, revolutionarul, cel care a contribuit la finalizarea Proclamatiei de la Islaz, pe care a si citit-o, membru al guvernului provizoriu, într-o adevarata fresca de epoca. A fost un pasoptst de frunte, diferentiindu-se de ceilalti si, dincolo de discutiile ce se pot  purta pe aceasta tema, ramâne cel care se bucura în cea mai mare masura de pretuirea multora, mai ales de paturile mijlocii, participarea sa la revolutie constituind pentru multi un stimul. Fara sa fie înteles, ramâne o personalitate dominanta printre fauritorii României, rostul lui fiind mai ales acela de a pregati trecerea la modernitate si de a contribui la pregatirea noilor elite ostile lumii vechi, dornice de a înlatura sechelele vechiului regim…În inima tarii si a capitalei, statuia sa îl mentine prezent printre noi, amintindu-ne sa nu-l dam uitarii, sa-l pastram printre cei care, firesc, sunt asezati în Panteonul românilor.

În alocutiunea sa acad. Marius Sala  a insistat pe contributiile la modernizarea culturii române ale lui Ion Heliade Radulescu, cel care a ramâne în cultura noastra prin eliminarea alfabetului chirilic si publicarea unei gramatici a limbii române. Ideea ca orice limba este nu numai purtatoare ci si creatoare de cultura a însufletit pe intelectualii timpului. Cred ca se poate afirma ca la începutul secolului XIX  s-a realizat unirea nationala prin limba a românilor. Una dintre principalele contributii ale lui Ion  Heliade Radulescu a fost simplificare alfabetului chirilic, crearea alfabetului de tranzitie si propagarea alfabetului latin. Heliade a fost creatorul alfabetului de tranzitie. Creat de Heliade, în Tara Româneasca, acesta a fost promovat de Gh. Asachi în Moldova si Gh. Barit în Transilvania, folosit timp de trei decenii si a atenuat socul introducerii oficiale cu alfabetul latin. Gramatica lui Heliade a încheiat drumul unui lung si ireversibil proces de modernizare a culturii române, care a început în 1870, cu gramatica lui Samuel Micu si Gh. Sincai  Spirit enciclopedic, Heliade a fost  si primul romanist român, a facut o paralela despre dialectele române si italiene, a publicat regulele sau gramatica poeziei. Dupa ce a expus principalele idei ale lui Heliade, acad. Marius Sala a încheiat:  Este evident ca locul de frunte a lui  Heliade în istoria filologiei române nu sta în gramatica limbii romano-italiene, ci este asigurat de gramatica numita simplu româneasca si de alfabetul de tranzitie pe care l-a creat. Acestea sunt omagiate de lingvistii români astazi, la împlinirea a 200 de ani de la nasterea primului presedinte al Academiei Române.

Pornind de la G. Calinescu pentru care  Heliade este a doua personalitate a literaturii române (dupa Cantemir),…scriitor cu suflet ardent, creator pretutindeni, desfasurat pretutindeni în viata si arta, prof. univ. Mircea Anghelescu a facut o analiza a operei sale sub semnul nazuintei spre sistem. Aceasta s-a manifestat de timpuriu si s-a extins în timp si principalul ordonator al acestei lumi  ca si al întregii activitati umane este acel echilibru între antiteze.

Mihai Cimpoi, membru de onoare al Academiei Române a vorbit despre Heliade si heliadismul moldobasarabean, prezentându-l ca figura simbolica de începator absolut, de cavaler al ideii ce se naste din propria fiinta si se întrupeaza în fapte, în fapte de cultura. A urmat ampla expunere privind caracterul demiurgic preeminescian ce-i este  propriu, în care Logosul pune ordine. Remarcabila situarea în epoca  si prezentarea ecourilor cu deosebire în Moldova si Basarabia.

Au participat acad. Maya Simionescu, acad. Virgil Cândea, acad. Florin Filip, vicepresedinti ai Academiei Române, acad. Andrei Tugulea, secretar general al Academiei Române, membri ai Academiei Române, tineri studenti si elevi de la Liceul Ion Heliade Radulescu, ziaristi.