Istoricul Comisiei STMS
Comisia de Știința și Tehnologia și Microsistemelor – STMS din cadrul Secției de Știința și Tehnologia Informației a Academiei Române a fost înființată în 1998 la inițiativa și sub conducerea acad. Dan Dascălu († 2021) până în februarie 2021. După dispariția tragică și neașteptată a acad. Dan Dascălu, conducerea Comisiei a fost preluată de prof.univ Gheorghe Ștefan, membru corespondent al Academiei Române.
Documentul de poziție – o declarație programatică a acad. Dan Dascălu
Înființată cu aproape două decenii în urmă, Comisia de Știința și Tehnologia Microsistemelor – STMS a Academiei Române a contribuit la cristalizarea tematicii specifice în Planurile naționale de cercetare, la angrenarea cercetătorilor în efortul de a accelera progresul disciplinei și la promovarea colaborării diferitelor entități implicate. Domeniul se referă la sisteme miniaturizate incluzând toate elementele unui sistem informatic, în particular traductori de intrare (bazați pe microsenzori), procesoare și traductori de ieșire (bazați pe microactuatori) integrate într-o componentă inteligentă: din acest punct de vedere microsistemele (ulterior micro-nanosistemele) reprezintă o treaptă în integrarea sistemelor electronice în interacțiunea cu mediul în care funcționează.
Între timp, domeniul de „microsisteme“, numit și MEMS (Micro- ElectroMechanicalSystems), a evoluat, incluzand fenomenele optice (MOEMS) și aplicațiile biologice (BioMEMS). Nu mai puțin importantă este evoluția bazată pe noi materiale și noi tehnologii. Acest ultim aspect a fost luat în considerare în activitățile desfășurate la inițiativa Academiei Române, care au vorbit de „micro-nanotehnologii“ și de „micro-nanoinginerie“, cu aplicații nu numai în electronică ci și în industriile tradiționale.
Printre evoluțiile de dată relativ recentă care nu mai pot fi ignorate este și dezvoltarea rapidă a IoT (Internet of Things), cu aplicații de amploare în „orașele inteligente“ (Smart Cities), dar nu numai. Se vorbește de Internet of Medical Things (IoMT), care promite să revoluționeze modul în care este organizată medicina (revoluția digitală a medicinii), de pildă monitorizând în rețele mobile starea pacienților diabetici sau cu risc cardiovascular. Pe acest fundal, prof. Gheorghe Ștefan, membru corespondent al Academiei Române, a propus o extindere a activității Comisiei pe direcția Electronics of Internet Integrated Intelligence (EI3). Este clar că toți cei interesați de microsenzori sau microsisteme trebuie să fie acum preocupați nu numai de bazele fizice și tehnologice, ci și de conectarea acestora în sisteme distribuite.
Caracterul multidisciplinar al domeniului trebuie să se reflecte și în modul de pregătire a specialiștilor, asigurat în primul rând de activitatea școlilor doctorale. Dar aceasta reprezintă numai una din problemele domeniului. La caracterul multidisciplinar, uneori interdisciplinar, se adaugă dificultatea legată de multiplele aplicații care ar putea să fie abordate. Cum ar trebui focalizată cercetarea la nivel național, pentru a atinge – prin cooperări pe plan regional și internațional – o masă critică necesară unei adevarate „specializări inteligente“?
Comisia STMS a Academiei Române intenționează ca în următorii ani să furnizeze propuneri pentru viitorul Plan Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare – CDI. Activitatea se poate desfășura la nivelul unor subcomisii sau grupuri de lucru și poate îmbrăca forme variate, cum ar fi organizarea, tot sub egida Academiei Romane, a unui Forum la care să participe și specialiști din diaspora, continuând inițiativele care au fost deja lansate cu succes.
acad. Dan Dascălu
Septembrie 2017
Profilul și obiectivele Comisiei STMS
Microsistemele sunt sisteme inteligente miniaturizate și integrate într-o singură componentă. Ele au traductori de intrare, care transformă un semnal cu o anumită natură fizică preluat prin senzori în semnal electric procesat electronic și traductori de ieșire care preiau semnale de comandă și acționează asupra mediului prin actuatori. Microsistemele asigură integrarea prin tehnologie microelectronică la nivel de sistem. Se folosește alternativ denumirea de micro-sisteme electro-mecanice (MEMS, micro-electro-mechanical systems) sau micro-sisteme opto-electro-mecanice (MOEMS). Tehnologia microelectronică a evoluat în secolul XXI la nivel de tehnologie nanoelectronică, permițând integrarea a miliarde de dispozitive electronice într-o componentă. În context se folosește și denumirea de micro-nanosisteme. Comisia este interesată și de probleme conexe cum ar fi (a) nanoștiința și nanotehnologia, cu un mare potențial de inovare sau (b) folosirea microsistemelor în sisteme inteligente distribuite, cum ar fi IoT=Internet of things (internetul lucrurilor).
Comisia de Știința și Tehnologia Microsistemelor – STMS din cadrul Academiei Române s-a angajat activ de mai mulți ani pentru recunoașterea rolului strategic al microelectronicii, precum și pentru regândirea sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare – CDI în România. În cadrul acestui demers, Comisia STMS a recunoscut oportunitatea oferită de inițiativele recente ale Uniunii Europene privind revigorarea domeniului microelectronicii, în care România avusese o poziție remarcabilă în a doua jumătate a secolului al XX-lea și care în viitor ar putea aduce o contribuție esențială la consolidarea inovării ca motor al evoluției pentru economia națională, pentru viața socială și pentru poziția pe care o ocupă țara noatră între statele membre ale Uniunii Europene.
Importanța microelectronicii este reliefată de Academia Română prin Comisia STMS
- - 20 Februarie 2020 – Dezbaterea „Impactul sistemelor ciber-fizice“ |,Biblioteca Academiei
- - 16 octombrie 2019 – „Manifest pentru adaptarea la era digitală“, grup de reflecție coordonat de către acad. Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române
- - 9 septembrie 2019 – Simpozionul „Semicentenarul cercetării românești în micro/nanoelectronică“ | Biblioteca Academiei
- - 6 noiembrie 2018 – Masa Rotundă „Perspective strategice asupra micro/nanoelectronicii în România – Președinte al Consiliului UE“
- - 6 noiembrie 2018 – Forumul „Românii în micro și nanoelectronică“ | Aula Academiei
- - 20 septembrie 2017 – Sesiunea Comisiei STMS: situația curentă, strategia de viitor pentru revigorarea microelectronicii în România | Aula Academiei
Comunicate de presă
Comunicatul Comisiei STMS cu privire la PNRR și IPCEI ME/CT | 6 decembrie 2021
Documente importante
Concept strategic pentru un ecosistem național în micro- și nanoelectronică
PNRR
Planul Național de Redresare și Reziliență
În Componenta 9 „Suport pentru sectorul privat și CDI“ din PNRR sunt enunțate tematici de mare deschidere pentru microelectronica autohtonă, stimulate și de interesul mai larg european pentru acestea: (a) proiecte transfrontaliere și multinaționale privind procesoare cu consum redus de energie și cipuri semiconductoare; (b) extinderea capabilităților Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie IMT București în tehnologii avansate de semiconductoare ; (c) patru Centre de Inovare Digitală (Digital Innovation Hub’s - DIH) în tehnologii avansate de componente și sisteme microelectronice, în jurul Universităților (Poli)Tehnice din București, Timișoara, Cluj și Iași, incluzând sectorul privat cu un rol decisiv în maximizarea impactului economic și social.
PNRR: A fost adoptat actul normativ care reglementează mecanismul de atragere a fondurilor alocate
IPCEI ME/CT
Important Project of Common European Interest
CDI
PSF Country Review of Romania: Background Report – PSF review of the Romanian R&I System
Mecanismul PSF este descris pe situl MCID, unde se află și o descriere a evenimentului care a avut loc cu ocazia înmânării raportului la București, exact în zilele în care Președinta Comisiei Europene se afla și ea la București pentru a anunța evaluarea favorabilă a PNRR RO.
Evenimente publice
Sesiunea lărgită a Comisiei STMS a Academie Române, 4 aprilie 2024
Prezentări și luări de cuvânt
- https://youtu.be/CrRa_MLU7yo : Comisia STMS 04042024 1 George Stefan
Sesiunea lărgită a Comisiei de Știința și Tehnologia Microsistemelor a Academiei Române din 4 aprilie 2024. Segmentul 1: George Ștefan - https://youtu.be/j6-sbE8q-jc : Comisia STMS 04042024 2 Florin Spătaru
Sesiunea lărgită a Comisiei de Știința și Tehnologia Microsistemelor a Academiei Române din 4 aprilie 2024. Segmentul 2: Florin Spătaru - https://youtu.be/on3TKmnC4kc : Comisia STMS 04042024 3 1 Continental, Petru Demian
Sesiunea lărgită a Comisiei de Știința și Tehnologia Microsistemelor a Academiei Române din 4 aprilie 2024. Segmentul 3 1: : Petru Demian, Continental - https://youtu.be/XmaTpXxf_9U : Comisia STMS 04042024 3 2 NXP, Bogdan Costinescu
Sesiunea lărgită a Comisiei de Știința și Tehnologia Microsistemelor a Academiei Române din 4 aprilie 2024. Segmentul 3 2: Bogdan Costinescu, NXP - https://youtu.be/B_PhnnbkrhY : Comisia STMS 04042024 3 3 Robert Bosch, Nicoleta Popa
Sesiunea lărgită a Comisiei de Știința și Tehnologia Microsistemelor a Academiei Române din 4 aprilie 2024. Segmentul 3 3: Nicoleta Popa, Robert Bosch - https://youtu.be/YhPuTs8oljs : Comisia STMS 04042024 4 IMT Bucuresti, Octavian Buiu
Sesiunea lărgită a Comisiei de Știința și Tehnologia Microsistemelor a Academiei Române din 4 aprilie 2024. Segmentul 4: Octavian Buiu, IMT București - https://youtu.be/pvr4sg7_7Fg : Comisia STMS 04042024 6 Cosmin Moisa
Sesiunea lărgită a Comisiei de Știința și Tehnologia Microsistemelor a Academiei Române din 4 aprilie 2024. Segmentul 6: Cosmin Moisa - https://youtu.be/dlrpsKtKkbc : Comisia STMS 04042024 7 Enăchescu, Brezeanu, Vinatu
Sesiunea lărgită a Comisiei de Știința și Tehnologia Microsistemelor a Academiei Române din 4 aprilie 2024. Segmentul 7: Marius Enăchescu, Mihai Brezeanu, Vlad Vînătu
Sesiunea lărgită a Comisiei de Știința și Tehnologia Microsistemelor a Academiei Române,
3 iunie 2022
Pe 3 iunie 2022 a avut loc sesiunea lărgită a Comisiei de Știința și Tehnologia Microsistemelor (STMS) a Academiei Române sub egida căreia funcționează Grupul de lucru Microelectronică. Sesiunea a fost dedicată participării României la programele europene PNRR, IPCEI și EUROPEAN CHIPS ACT, față de care Grupul de lucru a jucat un rol major, intenționând să se implice în continuare. Sesiunea a fost coordonată de prof. univ. Gheorghe Ștefan, membru corespondent al Academiei Române, președintele interimar al Comisiei, și a fost moderată de dr. Andreas Wild, ex-coordonator al Grupului de lucru. La eveniment au participat Ministrul Economiei, reprezentanți din toate ministerele implicate, membri ai Comisiei STMS și ai Grupului de lucru, reprezentanți din universitățile tehnice, reprezentanți ai industriei (Continental Automotive Romania). Au intervenit online din SUA prof. Constantin Bulucea, membru de onoare al Academiei Române, și din Bruxelles reprezentantele României implicate în aceste proiecte.
Din partea Ministerului Economiei au luat cuvânt ministrul Florin Spătaru, consilierul superior Dragoș Neamțu și șef serviciu Marian Daniel Bucur. Contribuțiile Ministerului Investițiilor și al Proiectelor Europene au fost amintite de dr. Andreas Wild, iar cele ale Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării de către dr. Viorel Gaftea, Consilier al ministerului și secretar științific al Secției de tehnologia informației a Academiei Române. dr. Andreas Wild a prezentat bilanțul activității Grupului de lucru pentru Microelectronică și a avansat o serie de propuneri privind misiunea viitoare a grupului, incluzând sugestii foarte importante privind situația României în cadrul programului European Chips Act, aflat în pregătire la nivel european.
Concluziile au fist sintetizate de prof.univ. Gheorghe Ștefan. La închiderea lucrărilor a fost prezentat volumul în limba engleză The Romanian Micro- and Nanoelectronics School. A Monograph, apărut în Editura Academiei Române.
dr. Petru Dan
Apariții editoriale
The Micro- and Nanoelectronics School in Romania, Editura Academiei, 2021
Lucrarea este versiunea în limba engleză, revizuită și actualizată, a volumului în limba română, apărut în 2018. Inițiativa și coordonarea s-au datorat regretatului acad. Dan Dascălu, fiind preluate de dr. Andreas Wild. Capitolele au fost revizuite, dezvoltate și traduse de autori și de numeroși contribuitori, personalități marcante din domeniu, care activează sau au activat în țară și în diaspora.
Un prim tiraj a fost transmis factorilor direct implicați în pregătirea și organizarea proiectelor strategice privind microelectronica în România, pentru a le pune la dispoziție o referință privind istoria domeniului în România, dar și pentru a le da posibilitatea să ofere lucrarea, ca pe o carte de vizită, partenerilor naționali și internaționali. Un al doilea tiraj a fost pus la dispoziția comunității profesionale din țară și străinătate, precum și a publicului larg.
Cuprins
Comunicări publice
Publicații
Microelectronica în România recuperează statutul de domeniu strategic
dr. ing. Andreas Wild, dr. ing. Petru Dan, Market Watch, online (noiembrie 2021)
Valorificarea cercetării științifice prin inovare deschisă
acad. Dan Dascălu†, prof. Gabriel Dima, Academica, nr. 364, pag. 6 (februarie 2021)
UE accelerează inovarea. Ce face România?
acad. Dan Dascălu, Market Watch, nr. 230 (decembrie 2020)
Sub egida Academiei Române: colaborarea europeană în tehnologiile avansate
acad. Dan Dascălu, Academica, nr. 359-360, pag. 44 (septembrie-octombrie 2020)
Sistemele ciber-fizice – o oportunitate pentru România
dr. Andreas Wid, Academica, nr. 354-355, pag.36 (aprilie-mai 2020)
Valul digitalizării invadează realitatea fizică
acad. Dan Dascălu, Academica, nr. 354-355, pag.29 (aprilie-mai 2020)
Transformarea digitală – o regândire a perspectivei. Cum va evolua România?
acad. Dan Dascălu, Market Watch, nr. 223 (aprilie 2020)
O inițiativă care urmează dezbaterii: Impactul sistemelor ciber-fizice asupra societății și a industriei
acad. Dan Dascălu, Market Watch, nr. 222 (martie 2020)
Școala românească de micro- și nanoelectronică
acad. Dan Dascălu (coordonator), dr. Gheorghe Pascovici, dr. Marius Bâzu, dr. Andreas Wild, Editura Academiei Române (2018)
Advances in Micro- and Nanoelectronics
dr. Sorin Cristoloveanu, dr. Andreas Wild, acad. Dan Dascălu, Editura Academiei Române (2018)
Știința și tehnologia informației
acad. Florin Gheorghe Filip (coordonator), Editura Academiei Române (2018)
Interviuri
PNRR pentru Microelectronică, o șansă ce nu trebuie ratată
Radio România Cultural, Idei în nocturnă. Diaspora. Dincolo de granițe, 13 ianuarie 2022.
Invitat: Gheorghe Ștefan, dr. în electronică, profesor emerit în Departamentul de Dispozitive, Circuite și Arhitecturi Electronice din cadrul Facultății de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației a Politehnicii bucureștene, în prezent președinte interimar al Comisiei pentru Știința și Tehnologia Microsistemelor din cadrul Academiei Române, sub egida căreia funcționează și Grupul de Lucru in domeniul microelectronicii, înființat în martie 2021.
Pentru revenirea microelectronicii în prim-planul strategiilor României pentru viitor este nevoie de un nou moment IPRS Băneasa
Radio România Cultural, Idei în nocturnă. Diaspora. Dincolo de granițe, 11 noiembrie 2021.
Invitat: dr. Petru Dan, Executive MBA, Consultant al Grupului de Lucru în domeniul microelectronicii din România, aflat sub egida Academiei Române. A condus o fabrică de semiconductoare în România (până în 1996) și operațiunile regionale ale unor multinaționale industriale (până în 2017).
PNRR, Planul Național de Redresare și Reziliență – șansa României de a-și (re)clădi industria de semiconductoare, Radio România Cultural, Idei în nocturnă. Diaspora. Dincolo de granițe, 28 octombrie 2021.
Invitat: dr. Andreas Wild, consultant și coordonator al Grupului de Lucru în domeniul microelectronicii de sub egida Academiei Române, fost Director de Cercetare Motorola/Freescale (1993 – 2008) și Director Executiv ENIAC/ECSEL Joint Undertaking, 2008-2015.
De ce trebuie și cum poate România să devină jucător în domeniul microelectronicii?, Radio România Cultural, Idei în nocturnă, 20 mai 2021.
Invitați: dr. Andreas Wild, membru al Comisiei de Știința și Tehnologia Micro-Sistemelor a Academiei Române, fost Director Executiv ENIAC și ECSEL (care finanțează cercetarea în componente și sisteme electronice), și prof. dr. Marius Enăchescu, Director general al Centrului pentru Știința Suprafețelor și Nanotehnologie din cadrul Universității Politehnica din București, (CSSNT-UPB).
În Lumea ciber-fizică, Radio România Cultural, Dincolo de granițe, 27 februarie 2020.
Invitat: prof.univ. Gheorghe Ștefan, Departmentul de Dispozitive, Circuite și Arhitecturi Electronice (DCAE) din cadrul Facultății de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației a Universității Politehnica București.