Seminar 

Marţi 3 februarie 2004 a avut loc la Casa Oamenilor de Ştiinţă conferinţa de presă prilejuită de lansarea proiectului ROINTERA (imagini de la Conferinta de presa).

La conferinţa de presă au participat:

• Academician Florin G. Filip, Vicepreşedinte al Academiei Române, coordonator al proiectului

• Prof. Dr. Gheorghe Popa, Secretar de Stat, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

• Ana-Eugenia Negulescu, Director General, Institutul Naţional de Informare şi Documentare

• Aurel Veiner, Vice-preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi Municipiului Bucureşti

• Prof.dr.ing. Danil Georgel Bunea, Director General al Agenţiei Manageriale pentru Cercetare Ştiinţifică, Inovare şi Transfer Tehnologic POLITEHNICA

• Alexandru Botu, Director Adjunct IPA SA

• Ovidiu Gheorghiu, Director General Western IQ

• Romeo Ilie, sef compartiment “Resurse, programe de cercetare si integrare europeana”, Academia Romana, secretar ştiinţific coordonator al proiectului.

Vorbitorii au prezentat principalele obiective ale proiectului, contextul aprobării şi derulării lui, precum şi angajamentul ferm partenerilor de a contribui activ la atingerea obiectivelor propuse.

Proiectul “ROINTERA - Integrarea comunităţii ştiinţifice româneşti în Spaţiul de Cercetare European” este finanţat de Comisia Europeană (prin Programul-Cadru 6 de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare al Uniunii Europene - PC 6, prevăzut a se derula în perioada 2003-2006) şi are ca principal obiectiv creşterea numărului de cercetători, de institute şi organizaţii cu profil de cercetare din România care vor elabora şi depune propuneri de proiecte la Bruxelles. Un alt obiectiv este şi creşterea numărului de proiecte depuse, dar mai ales a calităţii acestora şi, implicit, a şanselor de a primi finanţare din partea Comisiei Europene, determinând astfel creşterea gradului de recuperare, prin proiecte câştigate, a contribuţiei financiare a României de peste 77 milioane Euro la bugetul european de cercetare.

Un alt obiectiv al proiectului ROINTERA este acela de a contribui la dezvoltarea şi consolidarea sistemului de Persoane Naţionale de Contact pentru PC 6. În acest scop, se va crea o reţea virtuală în care vor fi incluse, pe lângă cele 29 de Persoane Naţionale de Contact existente, şi reprezentanţii celor 14 Programe Naţionale de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare, precum şi ai celor 35 de Institute Naţionale de Cercetare-Dezvoltare. În plus, reţeaua va mai cuprinde 7 Persoane Regionale de Contact, care vor reprezenta proiectul şi Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului în cele 7 regiuni de dezvoltare economică ale României.

Ca acţiuni specifice, în cadrul proiectului ROINTERA se vor organiza 22 de seminarii, workshop-uri şi conferinţe pe întregul teritoriu al României, în cadrul cărora cercetători români, dar şi din alte ţări europene, vor putea face un schimb de “bune practici” atât în ceea ce priveşte cercetarea, cât şi în cea a experienţei de participare la proiectele internaţionale de cercetare, vor putea avea acces la preocupările actuale şi de perspectivă ale unor institute si cercetători din alte ţări ale Europei, dar şi la rezultatele obţinute de acestea în cadrul proiectelor europene. De asemenea, începând cu luna februarie a acestui an va deveni operaţional portalul ROINTERA (http://www.rointera.ro) care va oferi “vizibilitate” cercetării ştiinţifice româneşti la nivel european, va contribui la o integrare mai rapidă a comunităţii ştiinţifice româneşti în Spaţiul European de Cercetare şi, prin aceasta, la integrarea României în Uniunea Europeană.

În derularea proiectului ROINTERA sunt implicaţi specialişti din institute şi organizaţii reprezentative pentru cercetarea ştiinţifică românească: Academia Română (instituţie coordonatoare a proiectului), Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Institutul Naţional de Informare şi Documentare, Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti şi Agenţia Managerială pentru Cercetare Ştiinţifică, Inovare şi Transfer Tehnologic POLITEHNICA.

Cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi, cu deosebire, inovarea, reprezintă, alături de sistemul educaţional şi sectorul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor, unul dintre “pilonii” de bază ai construirii Societăţii bazate pe Cunoaştere.

Aflată într-un proces de restructurare şi reorganizare, cercetarea româneasca şi-a redus dramatic, în ultimii 14 ani, atât numărul de institute şi de cercetători, cât şi dimensiunea anuală a bugetului, ceea ce a condus, indirect, la o reducere a nivelului de colaborare ştiinţifică internaţională, la pierderea unor contacte interinstituţionale şi interumane şi la diminuarea capacităţii de a participa cu propuneri concrete de proiecte în cadrul programelor internaţionale care oferă fonduri pentru cercetarea ştiinţifică.

Consecinţa o reprezintă concluzia reflectată în Raportul de ţară înaintat de Comisia Europeană Consiliului European în noiembrie 2003, în care se apreciază că “participarea României la Programul-Cadru 5 de Cercetare-Dezvoltare al Comisiei Europene nu a fost în totalitate satisfăcator şi nu a permis comunităţii ştiinţifice să beneficieze din plin de acest program”.

Fragmentarea cercetării, dezvoltarea unor “insule” izolate cu rezultate pozitive în domeniul cercetării şi inovării, dar şi nevoia de eficientizare a investiţiilor în cercetarea europeană a determinat Parlamentul Uniunii Europene să definească şi să hotărască crearea şi structurarea Spaţiului European de Cercetare - ERA (European Research Area), capabil să folosească, cu un randament sporit, atât fondurile de cercetare, cât şi resursele umane şi tehnologice distribuite, e drept inegal, în ţările membre ale Uniunii. 

Reuniunea de la Barcelona din 2002 a Consiliului Europei a stabilit un plan de măsuri pentru creşterea rolului şi importanţei cercetării ştiinţifice în dezvoltarea economică durabilă a ţărilor membre, propunând ca, cel trâziu din anul 2010, în fiecare din ţările membre ale Uniunii, acestui domeniu să i se aloce cel puţin 3 % din PIB.