|
4 aprilie - Ziua usilor
deschise la Academia Româna, aflata la a treia editie, a oferit tuturor celor interesati prilejul de a
cunoaste mai îndeaproape marile personalitati ale culturii si stiintei
românesti, istoricul si programele fundamentale ale acestui for al
spiritualitatii românesti.
Acad. Eugen
Simion, presedintele Academiei Române, a prezentat, în alocutiunea
rostita în cadrul adunarii publice a membrilor Academiei Române, o
sinteza a istoriei Academiei Române
începuta în urma cu 136 de ani, când s-a înfiintat prima
institutie a tuturor românilor, care dupa Biserica Ortodoxa Româna,
este cea mai veche si cea mai solida în societatea româneasca… De
aceea putem spune ca românii au realizat unirea lor integrala prin
Academia Româna.
Mesajul transmis de Adrian
Nastase, primul ministru al Guvernului României, a fost citit
de Valentin Nicolau, consilier al primului ministru. Din mesaj retinem: Academia Româna si-a consolidat renumele de societate savanta si centru
de cercetare fundamentala prin cele 60 de institute, doua dintre acestea
recunoscute de Comunitatea Europeana ca centre de excelenta. Însa rolul
fundamental este acela de depozitar al culturii si stiintei românesti,
misiune anevoioasa dar plina de satisfactii si noblete. Amintind de
principalele realizari ale Academiei Române,
primul ministru continua multumesc
Academiei Române si membrilor sai pentru faptul ca reprezinta reperul
central al culturii, stiintei si artei, expresia traditiei valorii
spiritului românesc. Fie ca aniversarea
sa, sa fie o mare sarbatoare si o bucurie pentru noi toti.
Acad. Eugen Simion a
multumit pentru mesaj, exprimându-si speranta ca va sprijini si în
continuare acest for de cultura.
Prof. univ. Ecaterina
Andronescu, ministrul Educatiei si Cercetarii, a marturisit ca de câte ori intra în
Academia Româna o face cu
smerenie si emotie, pentru ca acest înalt for de stiinta, cultura si
arta a strâns sub cupola sa marile personalitati pe care marile
personalitati le-a dat de-a lungul anilor. De aceea, ca reprezentant al
institutiei scolii, m-as
bucura daca aceasta prestigioasa institutie ar
accepta ca scoala reprezinta o treapta care doreste sa se înalte
spre acest ametitor for de cultura, stiinta si arta. Cum cei mai multi
dintre membri Academiei au fost si sunt profesori, ma alatur celor care
cu consideratie si cu respect ureaza astazi Academiei si membrilor ei
sanatate si La multi ani.
Mesajul
domnului Serban Constantin Valeca,
ministru
delegat
pentru activitatea de cercetare,
a fost prezentat de
acad. Eugen Simion.
În
continuare, acad. Eugen Simion
a prezentat evolutia Academiei Române, potentialul intelectual,
proiectele de viitor, ca simbol al spiritualitatii si unitatii culturale
a românilor, în cadrul comunicarii
Academia Româna: simbol national / proiecte
nationale.
Pâna
în prezent au fost 1536 de membri ai Academiei Române, dintre care 980
români si 514 din strainatate si 35 de presedinti. Cel mai recent
membru de onoare al Academiei Române este Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul
al II-lea.
Daca la început Academia Româna era, cu precadere a
istoricilor, filologilor si scriitorilor,
astazi este, în cea mai mare parte a stiintelor exacte. În 1948,
Academia Româna a fost revizuita, au fost exclusi peste o suta de membri, printre care Gh.
Bratianu, Lucian Blaga, P. P. Negulescu, C. Radulescu Motru, Dimitrie
Gusti. Dar, pe lânga faptul ca au fost alesi multi impostori, din clasa
politica, pentru a fi corecti trebuie sa spunem ca în deceniile care au
urmat au fost primiti oameni de mare calitate intelectuala, cum au fost
Ilie Murgulescu, George Calinescu, Corneliu Baba, Camil Petrescu si
altii…
Dupa 1989, Academia Româna si-a reluat locul ce i se
cuvenea în societate, a trecut printr-o perioada de reconstructie, au
fost redefinite telurile ei, a fost restructurata, astfel încât acum,
majoritatea membrilor Academiei sunt alesi dupa 1990.
Au fost amintite câteva
dintre proiectele prioritare ale Academiei dintre care au fost
mentionate tratatul de Istoria românilor, ESEN (Evaluarea starii
economiei nationale), atlasele lingvistice, astfel încât se poate
spune ca Academia este cel mai
important centru de cercetare fundamentala, cu rezultate a caror
valoare este confirmata pe plan international.
A fost înfiintata, sub
egida Academiei Române, Fundatia Nationala pentru Stiinta si Arta în
ideea de a prelua modelul Fundatiei
Regale, unde, în seara zile de 3 aprilie, au fost acordate, pentru
prima oara, premiile Fundatiei unor tineri din literatura si stiinta.
A fost amintita si activitatea
Editurii Academiei Române, unde în ultimii ani au fost publicate, în
ciuda dificultatilor, peste o suta de carti pe an.
Un succes al acestor
ani este ca Biblioteca Academiei Române a capatat un nou sediu,
inaugurat în luna decembrie a anului 2001. Sunt 16 mii m.p. si împreuna
cu cei 10 mii ai vechiului sediu are 26 m.p. unde
sunt gazduite 11 milioane de
piese din patrimoniu spiritual national. S-au facut demersuri pentru
recuperarea bunurile si s-a si reusit.
La
început de mileniu, într-o societate informationala se pune întrebarea
care este rostul Academiei Române. Academia ramâne. Pe mai departe în
afara jocurilor politice, dar nu poate ramâne în afara societatii si
are îndatorirea sa apere limba româna si valorile spirituale ale românilor, sa respecte
valorile spirituale ale altor natiuni si sa întretina relatii de stima
reciproca si de cordialitate cu intelectualii si institutiile academice
din alte tari, sa primeasca, între membri ei, inteligentele performante
indiferent de unde sunt din diferite domenii, sa nu devina o institutie
de protocol, sa nu se izoleze de societatea româneasca si sa vegheze
asupra valorilor culturii românesti indiferent unde se creeaza. Sa se
conduca dupa principiul ca acela care scrie bine în limba româna sau
care face stiinta sa progreseze serveste România. Academia
Româna este Academia tuturor românilor si se schimba, mergând în pas
cu vremea. Intrând în procesul de globalizare, Academie Româna are
rolul de a pastra identitatea nationala.
Cu
acest prilej, a putut fi vizionata o expozitie de carte rara italiana
din secolul al XVI-lea si desen italian din secolele XVI- XVII.
În
continuare, acad. Eugen Simion a acordat distinctii ale Academiei Române.
La
Casa Oamenilor de Stiinta rapsodul Tudor Gheorghe a sustinut un recital
de muzica populara ca un omagiu adus Academiei Române de ziua
aniversara.
La palatul Cotroceni, domnul
Ion Iliescu a conferit distictii pentru îndelungata si prodigioasa activitate rodnica în slujba dezvoltarii stiintei, promovarii culturii si valorilor românesti unor membri ai Academiei
Române
|
