Din tara
  Din strainatate

 
  Editura Academiei
  Biblioteca Academiei

 
 

30 de ani de la inagurarea oficiala a Sistemului hidroenergetic si de navigatie "Portile de Fier 1"

La împlinirea a 30 de ani de la inaugurarea oficiala a Sistemului Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier 1, în aula Academiei Române s-a desfasurat o sesiune de comunicari stiintifice, organizata de Sectia de Stiinte Tehnice a Academiei Române si Academia de Stiinte Tehnice din România.

Deschizând lucrarile, acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Române, a motivat desfasurarea acestei sesiuni  la Academia Româna prin faptul ca la pregatirea si realizarea acestui proiect foarte  ambitios membrii Academiei, cercetatori din institutele academice. S-au facut investigatii multidisciplinare – geologi, arheologi, etnologi, folcloristi, economisti -  asupra  acelei lumi care disparea si au facut descoperiri importante. La putin timp, însa institutele Academiei au fost desfiintate. Portile de Fier este si astazi un simbol al relatiilor cu Jugoslavia. În încheiere, acad. Eugen Simion a spus ca exemplul de la Portile de Fier da curaj Academiei Române sa participe mai  determinat la viata societatii românesti. În ultimii ani noi facem o politica din aceasta deschidere spre societatea româneasca.

În mesajul domnului Ion Iliescu, presedintele României, citit de Gh. Zaman, membru de onoare al Academiei Române, consilier prezidential,  se apreciaza ca Fiind de interes comun pentru cele doua state riverane, România si Iugoslavia, impresionanta realizare tehnica de la Portile de Fier, a fost rezultatul unei colaborari între proiectantii si executantii din cele doua tari, colaborare care a fost si un model de colaborare internationala. Dupa un scurt istoric al constructiei, în mesaj au fost mentionate meritele Academiei Române, care a întreprins ample studii multidisciplinare si interdisciplinare a celor peste 3500 de hectare din teritoriul românesc care au fost afectate de barajul si de lacul de acumulare, prilej cu care s-au facut descoperiri importante despre vechimea asezarilor omenesti din aceasta zona, s-au descoperit specii noi de plante si de animale, necunoscute înca pe plan mondial.

În cuvântul sau, E. S. Dusan Francuski, ambasadorul Iugoslaviei  la Bucuresti,  a apreciat constructia Sistemului  Hidroenergetic si de Navigatie de la Portile de Fier ca un important obiectiv energetic, economic si social, un model de profesionalism si de cooperare, contribuind la dezvoltarea celor doua tari.

Intitulându-si comunicarea Atlasul complex “Portile de Fier”, acad. Radu P. Voinea a spus ca la 12 decembrie 1964, în Academia Româna s-a constituit Grupul de cercetari complexe “Portile de Fier”, condus de acad. Miltiade Filipescu si apoi de cad. Stefan Milcu, având misiunea de a salva materiale existente în zona Barajului si a lacului de acumulare – de la marturii arheologice si monumente istorice pâna la monumentele de arhitectura contemporana -, de a întreprinde studii geologice, geografice, speologice, privind flora fauna zonei ca si modul de viata ala populatiei care urma sa fie stramutata. Rezultatele au fost valorificate în Albumul complex “Portile de Fier”, alcatuit di 110 cartograme, reusind sa ofere o imagine de ansamblu a zonei. Ca “raspuns” , conducerea politica de atunci, a dzmembrat Academia Româna, transformând-o într-un for de consacrare, în care totusi nu s-au facut alegeri de noi membri pâna în anul 1990, si a desfiintat institutele de cercetare. Remarcând importanta stiintifica a acestei actiuni, acad. Radu P. Voinea a încheiat spunând ca învatând de la istorie, aceasta “magister vitae” se impune ca în viitor Academia Româna sa-si propuna în planul ei de activitate asemenea actiuni de larga anvergura, de mare complexitate si de interes national.

În cele aproape 20 de comunicari care au urmat, specialisti de prestigiu au prezentat numeroasele probleme de ordin tehnic cu care s-au confruntat si solutiile adoptate, multe originale, premierele tehnologice, contributia amenajarii de la Portile de Fier la balanta de energie a României, aspecte concrete ale cooperarii româno-iugoslave.   

Ultimele comunicari au fost consacrate aspectelor culturale si antropologice din zona Portile de Fier.