Pornind de la definitia data de D. Diderot dupa care chimia este imitatoare si rivala a naturii, acad. Mircea Banciu a facut o incursiune în istoria acestei discipline fundamentale atât de apropiata de natura încât 43 din cele o suta de premii Nobel au fost acordate pentru chimia naturii. Oameni ai vremii lor, chimistii vor cerceta mereu în acest fascinant domeniu, care asemenea vietii este etern. În cadrul ei, sinteza este o cheie a demersului stiintific, incluzând, în succesiune, etape de imaginatie creatoare, etape de proiectarea strategiei de lucru si etape de practica de laborator, care  o apropie si de arta, într-o relatie speciala cu natura spre o atât de dorita colaborare. Decurg de aici multiple legaturi ale chimiei cu stiintele vietii - îndeosebi cu biologia si medicina - într-un proces de reciproca îmbogatire pe un drum ascendent al descoperirii, inventiei si creatiei. Pe acest drum, chimia supramoleculara este una dintre cele mai recente cuceriri  ale stiintei, care înca de la început se anunta deosebit de promitatoare, vizând transformarea pe viitor a chimiei într-o stiinta a materiei informate. În acest context, aparitia nanotehnologiilor, cu caracterul lor profund interdisciplinar, este datatoare de mari sperante, care l-au facut pe laureatul Nobel Richard Sammalley sa afirme ca impactul lor asupra sanatatii, vietii, starii materiale a omenirii va fi în secolul XXI cel putin echivalent cu influenta polimerilor sintetici, a ingineriei computerelor, a imagisticii medicale de rezonanta magnetica si a microelectronicii, cumulate pe parcursul întregului secol XX.

Ramân însa, pe mai departe, întrebari aparent simple dar incitante la care se cauta raspuns - de la imposibilitatea masurarii mirosului si gustului la misterul vietii, memoriei, constiintei. Mai ramâne,  problema mediului ambiant, stiut fiind ca chimia este unul dintre marii factori de poluare a mediului, pâna la dezechilibre ecologice, ceea ce a generat o situatie paradoxala de respingere a chimiei, chemofobie, desi succesele ei sunt folositoare tuturor. Pentru a iesi din acest impas al golului de comunicare între chimie si societate, se impun masuri concertate si cumulate ale savantilor, societatii si guvernelor… Este foarte probabil ca în secolul XXI, savantii sa fie apreciati dupa modul în care rezolva problemele globale, nu numai dupa cât de bine produc si disipeaza cunostinte noi.

În final, raspunzând la întrebarea din titlu, acad. Mircea Banciu a afirmat ca chimia organica a reusit sa îndeplineasca în parte dorinta exprimata acum un secol de Emil O. Fischer, de a dezvalui marile secrete chimice ale vietii, dar ea nu a putut crea ceea ce creeaza Natura: Celula vie, Viata…Chimia organica ramâne, în sensul definitiei lui Diderot, o imitatoare si o prezumtiva rivala a naturii, natura însasi fiind, cum remarca laureatul Nobel E. O. Fischer, tot atât de nevinovata ca în prima zi a creatiei. Profunzimea si consistenta ideilor expuse au fost generos ilustrate cu exemple din istoria stiintei si artei, într-o armonie ce a apropiat acest discurs de receptie de un  seducator poem filosofic.  

În raspunsul sau, acad. Maria Brezeanu, presedintele Sectiei de Stiinte Chimice,  a apreciat ca, în discursul sau, acad. Mircea Banciu si-a propus si a reusit sa contureze, într-o forma extrem de succinta dar cuprinzatoare domeniul fascinant al acestei discipline. În continuare,  acad. Maria Brezeanu a subliniat câteva dintre contributiile reprezentative ale acad. Mircea Banciu la dezvoltarea disciplinei stiintifice carei i s-a consacrat. Descendent dintr-o familie cu remarcabile preocupari stiintifice( Axinte Banciu, fratele bunicului sau a fost membru de onoare al Academiei Române), acad. Mircea Banciu a absolvit Facultatea de Chimie industriala a Institutului Politehnic din Bucuresti în anul 1962 si a devenit doctor inginer în anul 1969. S-a impus cu unul dintre promotorii unor domenii fierbinti în chimia organica, rezultatele cercetarilor sale fiind expuse în 135 de lucrari originale în domenii cum sunt piroliza de tip fulger, izomerie de valenta, reactii prin ioni de carbeniu, sisteme ciclice si policiclice, compusi biologic activi, reactii stereo si enantio-selective heterogen catalizate; lucrari a caror valoare este recunoscuta pe plan national si international, asa cum o dovedesc numeroasele aprecieri si cele aproximativ 200 de citari în Chem. Citation Index. Totodata, acad. Mircea Banciu s-a implicat cu devotament, pricepere si daruire în activitatea unor prestigioase reviste de specialitate. Este membru a unor societati stiintifice din tara si din strainatate, sustine cursuri la Universitatea Politehnica din Bucuresti si ca profesor invitat la institutii de învatamânt superior din Franta, Germania, Italia si a participat la numeroase manifestari stiintifice, multe finalizate în colaborari cu specialisti de renume.

Personalitatea stiintifica si didactica a D-lui acad. Mircea Banciu este armonios completata de imaginea unui om pentru calitatile de baza sunt corectitudinea si tinuta morala, rabdarea si tactul deosebit în relatiile cu colaboratorii, a unui om care acorda încredere si respect semenilor sai, a unui cadru didactic care îsi venereaza dascalii pentru modelul de munca oferit. Pentru toate acestea, acad. Mircea Banciu este stimat, pretuit si iubit de toti cei  care îl cunosc îndeaproape.

Participarea membrilor Academiei Române, colaboratori, a numerosi specialisti, cadre didactice universitare, studenti, semn al respectului si iubirii cu care este înconjurat savantul,  profesorul si omul  Mircea Banciu, au facut ca aceasta manifestare stiintifica sa fie o adevarata sarbatoare a spiritului academic.