COMUNICAT

Aula Academiei Române a gazduit, în ziua de 30 octombrie 2002,  simpozionul cu tema Emanuil Gojdu - punte de legatura între România si Ungaria, organizat cu prilejul bicentenarului nasterii acestui Mecena al românilor din Ardeal, Banat si Ungaria, de Academia Româna, Ministerul Afacerilor Externe si Fundatia Emanuil Gojdu.

Acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Române, în cuvântul de deschidere a evocat personalitatea lui Emanuil Gojdu, om întelept si bun român, un spirit european în conditia si în formele din secolul XIX. S-a nascut la 9 februarie 1802, la Oradea, si-a facut studiile la Oradea, Bratislava si Pesta, devenind unul dintre marii avocati ai timpului. A dobândit o avere importanta pe care si-a pus-o în slujba ideii nationale a românilor. În 1869, eminentul jurist si-a întocmit testamentul,  înfiintând o Fundatie care îi poarta numele, care sprijinea tinerii români sa urmeze studiile, a scolilor si a altor institutii de cultura. Fundatia a functionat pâna în anul 1953, când a fost nationalizata de statul Ungar. Unii dintre beneficiarii  burselor acordate de Fundatie au ajuns membri ai Academiei Române cum au fost Ion Lupas, Silviu Dragomir, Traian Vuia, Constantin Daicoviciu, Dumitru Staniloaie.

În Discursul sau,  Domnul Adrian Nastase, prim-ministru Guvernului României, a afirmat ca Gojdu a reprezentat o voce cu autoritate a românilor în mediile politice ale Imperiului Habsburgic si ale Imperiului Austro-Ungar, contribuind astfel la conturarea si sprijinirea idealurilor acestora…un catalizator al legaturilor culturale româno-ungare, un interlocutor apreciat si ascultat în cercurile politice din Budapesta, dar si un exponent al elocvent al idealurilor nationale ale românilor. A mai fost si un vizionar, proiectiile sale ajungând pâna în 2070 si în cheia zilelor noastre, imagistica lui Gojdu apare surprinzator de actuala si s-ar traduce fericit prin regasirea celor doua mari popoare vecine în marea familie europeana, anticipând convergenta destinelor viitoare ale României si Ungariei la începutul mileniului trei. A-i cinsti memoria astazi este a-i respecta vointa testamentara, de unde speranta ca Fundatia care îi poarta numele va supravietui si dezvolta, rivalizând cu traditionalele asociatii corporative create în parti mai linistite ale Europei, care au deja existenta seculara.

În prelungirea acestor idei, Domnul Mircea Geoana, ministrul afacerilor externe, a apreciat ca noua calitate a relatiei româno-ungare constituie o premisa generoasa pentru ca, raportându-ne la vointa testamentara a lui Gojdu, sa sprijinim restituirea bunurilor Fundatiei, astfel încât aceasta sa-si poata continua nobila si permanent actuala misiune de a contribui la sprijinirea culturii românesti si la consolidarea  relatiilor româno-ungare. Prin tot ceea a întreprins, Emanuil Gojdu este un simbol pentru relatiile dintre România si Ungaria. Sunt convins ca Gojdu -una dintre multele punti simbolice de legatura între România si Ungaria - daca ar trai în aceste timpuri, ar fi el însusi încredintat ca imaginea celor doua popoare gemene - român si ungar -aproape de materna Europa nu este nici pe departe o proiectie utopica.

Preot - lector  Aurel Pavel, presedintele Fundatiei Gojdu, a citit Mesajul IPS Antonie Plamadeala, Mitropolit al Ardealului, membru de onoare al Academiei Române, presedintele reprezentantei Fundatiei, din care citam: La aceasta manifestare de suflet organizata de Academia Româna, Ministerul Afacerilor Externe si Fundatia “Emanuil Gojdu  participa si Biserica noastra strabuna, care s-a împartasit din plin, de-a lungul vremii, de binefacerile acestui mare fiu al ei, care va ramâne în constiinta tuturor ca un stâlp de nadejde al realizarii marilor sale idealuri nationale si religioase. În continuare, pr. - lector  Aurel Pavel a prezentat pe larg rolul pe care l-a avut Gojdu la formarea elitei intelectuale, permitând sutelor de tineri din fostul Imperiu Austro-Ungar sa studieze la Universitati din Europa Centrala si de Vest. Ca oameni de cultura si stiinta, ca oameni politici, bursierii Gojdu au jucat un rol determinant în emanciparea culturala si nationala a românilor transilvaneni, în afirmarea Bisericii noastre Ortodoxe, au participat la constructia statului unitar român, perfect integrabil constelatiei de state si democratii ale Europei secolului XX. În fapt, Emanuil Gojdu a fost fidel unui gând exprimat în anul1862: Ca fiu credincios al Bisericii mele laud Dumnezeirea, caci m-a creat român, iubirea ce am catre natiunea mea neîncetat ma îmboldeste a starui în fapta, ca înca si dupa moarte sa erump de sub gliile mormântului spre a  putea fi pururea în sânul natiei mele.

A urmat ceremonia de înmânare a  medaliei omagiale a bicentenarului Gojdu Domnilor Adrian Nastase si Mircea Geoana, acad. Eugen Simion, acad. Dan Berindei, ES. Istvan Ijgyarto, ambasadorul Ungariei la Bucuresti. Dr. Constantin Malinas, directorul Bibliotecii judetene Bihor a prezentat expozitia Emanuil Gojdu, cuprinzând fotografii, copii ale   unor documente ale vremii, carti dedicate acestei mari personalitati.

Acad. Dan Berindei a înfatisat Contextul cultural national, subliniind ca, înaintea împlinirii Marii Uniri, a fost împlinita unitatea culturala, amintind mari personalitati din Transilvania dar si din Tara Româneasca si Moldova. Au fost create scoli unde s-a format elita intelectuala româneasca, care au contribuit la trezirea nationala. Emanuil Gojdu a avut, în aceasta privinta un rol deosebit…fiind, cum scria un contemporan, tare învapaiat. A  fost evocat Apelul pe care Gojdu l-a adresat, boierilor din Moldova si Tara Româneasca cerând sa-si arate dragostea de patrie si a ajuta la scrierea si tiparirea de carti în limba  patrioticeasca si a nu-si uita natia, dulcea mama si a-I darui din marile averi, iar pe învatatii neamului sa-I sprijine. Asa va înflori natia noastra, asa îsi va câstiga locul între celelalte neamuri înfloritoare. Nu este mai mare mângâiere, mai adevarata îndestulare decât simtirea fericirii si a sprijinirii neamului. Si a dat o pilda demna de urmat, fiind unul dintre fondatorii Astrei si cel care a organizat Comitetul pentru ajutorarea tinerilor juristi de la Universitatea din Pesta. Bursele acordate de Fundatia Gojdu au fost în cele mai diferite domenii. De peste veac, Emanuil Gojdu ne îndeamna la daruire, dragoste de neam si tara.

Comunicarile care au urmat au întregit armonios imaginea acestui mare român si bun crestin, a carui viata si activitate este o pilda mereu vie pentru noi toti. Astfel,

• Pr. Prof. Mircea Pacurariu, membru corespondent al Academiei Române a prezentat Bursierii Bisericii Ortodoxe din Ardeal pâna în 1918;

• Conf. univ. dr. Pavel Cherescu a vorbit despre Emanuil Gojdu -om politic;

• Dr. Stelian Mandrut, cercetator la Institutul de Istorie din Cluj-Napoca a vorbit despre Membri ai Academiei Române - fosti bursieri ai Fundatiei Gojdu;

• Prof. univ. dr. Aurel Pop, membru corespondent al Academiei Române,  a vorbit despre Silviu Dragomir - bursier Gojdu;

• Prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, de la Universitatea “Petru Maior” din Târgu Mures a vorbit despre Odiseea Fundatiei Gojdu între anii 1919-2002”;

• Prof. univ. dr. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române, a vorbit despre Reforma, Biserica si învatamânt în Transilvania secolului XVIII-lea;

• Prof. univ. de. Radu Paiusan, de la Universitatea de vest din Timisoara, a vorbit despre Emanuil Gojdu si Banatul;

• Prof. univ. dr. Mihai Drecin, de la Universitatea din Oradea, a vorbit despre Emanuil Gojdu în viziunea lui Victor Jinga;  

• Prof. univ. dr. Grigore Ploiesteanu, directorul Institutului de Cercetari Socio-Umane “Gheorghe Sincai” din Târgu Mures, a vorbit despre Virgil Onitiu - membru corespondent al Academiei Române - bursier Gojdu.