COMUNICAT

	La împlinirea a 15a de ani de la nasterea lui Nicolae Balcescu, în Aula Academiei Române s-a desfasurat o sesiune stiintifica, organizata de Sectia de Stiinte Istorice si Arheologie, Sectia de Stiinte Economice, Juridice si Sociologie si Comisia de istorie economica si istoria gândirii economice.

Acad. Gheorghe Vladutescu, vicepresedinte al Academiei Române, în cuvântul de deschidere, a asemanat viata lui Nicolae Balcescu cu un martiriu, fie si profan, care l-a facut scump memoriei colective si posteritatea l-a cinstit când hipertrofiindu-i personalitatea, când estompând-o. Dar, dincolo de aceste extreme, Balcescu este si, parafrazând un dicton, putem spune ca nu laudele noastre lipseau gloriei Balcescului, ci Balcescu lipsea gloriei noastre. Sesiunea are darul de a-l readuce în actualitatea noastra si comunicarile au  retrasat un profil al omului de carte si de actiune care a fost Nicolae Balcescu.

Într-adevar, Balcescu ni se adreseaza si astazi, prin scrierile sale, ca un contemporan, într-un limbaj perfect inteligibil, care si-a pastrat virtutile, a afirmat acad. Dan Berindei în comunicarea Nicolae Balcescu si Românie virtuala, subliniind ca, desi a trait doar 33 de ani a lasat o mostenire spirituala stralucita, viata lui fiind daruita natiunii, tarii virtuale, României ce trebuia sa se constituie, fiind unul dintre ctitorii ei. Telul sau suprem a fost  construirea României si toate straduintele sale, înca din anii tineretii, au avut ca dominanta trezirea si ridicarea românilor în vederea reconstituirii, în forme moderne, a modelului 1600. Era convins ca principiile revolutiei din 1789 trebuiau sa prinda viata si în România printr-o substantiala reforma social-economica pentru a oferi taranimii noi perspective de vietuire. De cuprinzatoare actualitate  sunt cuvintele sale din 1846: Caci vai de acele natii unde un mic numar de cetateni îsi întemeiaza puterea si fericirea pe robia gloatelor. Plecat din tara, a ramas român, preocupat de viitorul natiei sale si a început sa-si formuleze un ansamblu de teluri care sa stea la temeiul României viitoare. Ca istoric, si-a subordonat studiul acelorasi obiective, întocmind modele ale unor personalitati, din care emblematica este aceea a lui Mihai Vitezul. Revolutia din 1848 a fost un fel de mare repetitie pentru zidirea României si functiile pe care le-a îndeplinit în acei ani o confirma cum nu se poate mai bine. Si tot cu gândul la România si-a petrecut si ultimii patru ani ai vietii, când era în exil, preocupat de unitatea românilor, de reluarea luptei revolutionare si de necesitatea dialogului. A scos revista România viitoare, la elaborarea carei participau personalitati reprezentative ale revolutiei sub deviza: dreptate, fratie, unitate. Din tinerete si pâna în ultimele clipe ale vietii - s-a stins sa 17/29 noiembrie 1852 - a trait cu gândul la ceea ce trebuia sa fie România. O Românie virtuala a fiintat necontenit în viziunile sale, în framântarile sale de zi cu zi. A lucrat, pâna în ultimele clipe la Românii sub Mihai Voda Viteazul. De aceea ne este contemporan, fiind mereu unul dintre îndrumatorii unui mers înainte.

Nicolae Balcescu a facut din personalitatea lui Mihai Vitezul subiectul central al activitatii sale istoriografice si aceasta deoarece, asa cum a prezentat, pe larg,  acad. Stefan Stefanescu în comunicarea Mihai Viteazul în opera lui Nicolae Balcescu - pentru ca avea sa întareasca, sa largeasca cadrul participarii active la lupta pentru progres social si national si sa precizeze telul acestei lupte - unitatea nationala. Introducerea lucrarii este o schita a istoriei românilor strabatuta de ideea unitatii ca si de aceea a originii noastre latine, dar pentru aceasta era nevoie de un conducator îndraznet, capabil sa organizeze si sa conduca poporul la victorie. El a fost gasit în persoana lui Mihai Vitezul, ajuns sa simbolizeze nazuintele vremii. Prin moarte a intrat în legenda. Lucrarea avea sa fie publicata la 25 de ani dupa moartea lui Nicolae Balcescu, sub auspiciile Academiei Române. Mihai Eminescu scria cu acest prilej în Timpul din 24 noiembrie 1877, : Faca-se aceasta scriere Evanghelia neamului, fie libertatea adevarata idealul nostru, libertatea ce se câstiga prin munca.

În comunicarea  Nicolae Balcescu prepasoptist Date si lumini noi, acad. Cornelia Bodea, a pornit de la o biografie a lui Nicolae Balcescu scrisa de Aron Pumnul si ezitarile cu privire la data nasterii ca si la confuzia conspiraciunii lui Câmpineanu, pentru a sintetiza rezultatele propriilor cercetari într-un domeniu în care mai sunt înca multe semne de întrebare. Cum marturiseste distinsul istoric, argumentele aduse dovedesc ca aparitia, în 1864, a romanului foileton Doritorii nebuni - al carui prim numar a aparut chiar la 5/17 iunie 1864, este o replica data avalansei de elogii aduse lui Câmpinenu la moartea sa; o confirmare cu date si fapte a elogiului adus lui Nicolae Balcescu în 1854. Pe doua planuri istorice - revolutia lui Tudor Vladimirescu si începuturile afirmarii lui Nicolae Balcescu în Societatea masonica - romanul lui Bolintineanu descrie personalitatile care au participat cu numele lor conspirative. Balcescu ar fi Vel si este înfatisat ca un vizionar constient de finalitatea existentei sale pamântesti…Concluzia pe care Bolintineanu o pune pe seama poetului Dem, propriul sau nume criptic este acest suflet a fost puternic. El a învins lumea trecutului si darâmaturile acestei lumi au zdrobit corpul lui. Si nu s-a bucurat de fructul suferintelor sale. Strainul a închis genele lui pe pamântul exilului, nici o lacrima nu a curs la plecarea lui din viata. O! Doritori nebuni. Toate acestea vor putea fi curând citite, odata cu aparitia romanului lui Bolintineanu.

Comunicarile care au urmat au prezentat valoare stiintifica a operei economice a lui Nicolae Balcescu. Astfel, acad. Iulian Vacarel a vorbit despre Nicolae Balcescu despre spolierea taranilor din Principatele Unite. Au fost analizate trei dintre caile de spoliere a taranilor - claca, dajdiile(darile) si camata - facute de una si aceeasi categorie sociala, proprietarii funciari, aflati în tot atâtea ipostaze: stapâni ai mosiilor pe care trudeau taranii, de stâlpi ai ocârmuirii si de detinatori ai capitalului de împrumut.  Analiza detaliata a scrierilor lui Balcescu a condus la concluzia ca el a militat cu toata energia sa împotriva spolierii taranilor si pentru solutionarea pe cale revolutionara a problemelor sociale si economice cu care acestia se confruntau. Aceasta deoarece taranii, desi erau fauritorii întregii avutii, ei traiau în crunta saracie.

 Analiza operei economice a lui Nicolae Balcescu a fost completata în comunicarile sustinute de prof. Ivanciu Nicolae-Valeanu - Originalitatea conceptiei lui Nicolae Balcescu despre economie si proprietate -, prof. Sultana Suta-Selejean - Radacinile si sarcinile revolutiei române din secolul al XIX-lea în viziunea lui Nicolae Balcescu si prof. Ion Bulborea - Opera economica a lui Nicolae Balcescu în circuitul valorilor europene.

Au participat membri ai Academiei Române, cadre didactice universitare, cercetatori.