Din tara
  Din strainatate

 
  Editura Academiei
  Biblioteca Academiei

 

 

COMUNICAT

În Aula Academiei Române a avut loc, în ziua de 28 noiembrie, lansarea în cadrul academic a Editiei jubiliare a Bibliei, redactata si adnotata de ÎPS Bartolomeu Valeriu Anania, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului si Clujului.

Acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Române, a considerat ca aceasta editie a Bibliei este un eveniment al vietii noastre spirituale, amintind ca, în urma cu un timp, la Academia Româna, a fost lansata Biblia de la Blaj, tradusa de Samuel Micu si pregatita de Institutul de Istorie din Cluj. În aceste context, a fost anuntata aparitia Bibliei tradusa de Episcopul transilvanean Petru Pavel Aron, în jurul anului 1760, si ramasa în manuscris, tiparirea ei devenind un proiect prioritar al Academiei Române. Poet, dramaturg, memorialist, ÎPS Bartolomeu Anania a transpus Biblia într-o limba modernizata si a facut-o în chip cumpanit. Dupa ce a amintit editiile precedente al Bibliei pâna la acea tradusa de Gala Galaction si preotului Vasile Radu, acad. Eugen Simion, apreciind frumusetea limbii în care a fost alcatuita aceasta editie,  a citit din Capitolul I din Ecclesiastul si l-a felicitat pe ÎPS Bartolomeu Anania.

În rostirea sa, P.F. Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, membru de onoare al Academiei Române apreciind ca, în preajma sarbatorilor, lansarea acestei editii jubiliare a Bibliei semnifica împlinirea a doua mari îndatoriri pe care le are Biserica: Aceea de a avea în limba poporului izvorul vietii, Cuvântul lui Dumnezeu pentru a-l învata si a-i da îndestulare sufleteasca din acesta si pentru avea acest cuvânt în limba poporului. Pentru ca liturgica noastra ortodoxa este împanata de versete din Biblie, care e si armonie si pronuntare corecta si muzicalitate în acelasi timp. Aceasta Biblie este ca o ofranda a sufletului ÎPS Bartolomeu Anania, care a înteles sa purceada la  aceasta grea osteneala de ani de zile si a împlinit-o, dând întelesul cel mai potrivit si din punct de vedere teologic si filologic…Este o ofranda pentru cultura noastra nationala…Pentru Biserica este o bucurie ca intelectualitatea este alaturi de stradania noastra si vom fi totdeauna bucurosi sa avem împreuna cu noi pe toti cei care strajuiesc bibliotecile, studiaza documentele si ne dau neîncetat marturii despre osteneala de a pastra puritatea exprimarii Cuvântului lui Dumnezeu.

Acad. Gheorghe Vladutescu, vicepresedinte al Academiei Române, a apreciat acest eveniment editorial dintr-o perspectiva filosofica, subliniind ca istoria traduceri Bibliei într-o cultura este, în acelasi timp, si o istorie sacra, teologica, eclesiastica a acesteia, oglindiri ale unei stari culturale. Prin secole, Biblia lui Serban Cantacuzino, a lui Samuel Micu, aceea din 1914, a lui Nicodim Munteanu, Gala Galaction si Vasile Radu, acelea din 1938, din 1944 au fost tot atâtea oglindiri ale unor stari culturale. Faptul ca ÎPS Bartolomeu este si teolog si poet a facut ca aceasta talmacire sa fie si întreaga si frumoasa…Dubla deschidere, spre teologie si poezie, a acestei noi editii a Bibliei poate aduce ceva în plus educatiei si culturii religioase.

În încheiere, ÎPS Bartolomeu a relatat povestea acestei aparitii a Sfintei Scripturi, aducând un omagiu celor care au trudit pentru aparitia Bibliei din 1988. Definind Sfânta Scriptura ca  modalitatea literara a încarnarii Logosului, prelungirea întruparii lui prin pana inspirata a autorilor sacri, ÎPS a precizat ca  limba teologica a Bibliei nu trebuie cautat limbajul teologiei sistematice…Daca teologia sistematica este vorbire despre Dumnezeu, Sfânta Scriptura este vorbirea lui Dumnezeu despre Sine Însusi. Biblia lui Serban Cantacuzino din 1688 ramâne una de referinta si de atunci fiecare noua editie a fost supusa unei îmbunatatiri ca exactitate a traducerii sau plasticitate a limbii. Desavârsirea talmacirii ramâne un ideal si e bine sa retinem ca o traducere sau o diortosire a Bibliei, în versiune definitiva, cu sensul ca în veci neschimbabila nu este posibila în nici o cultura si în nici o limba. Si aceasta pentru ca textele apar în editii critice tot mai bune si mai complete si, în al doilea rând, orice limba evolueaza. Apoi, Biblia însumeaza cel mai bogat vocabular, cu termeni din domenii extrem de variate - credinte, evenimente si practici religioase, anatomia, psihologie si patologia omului, mediu înconjurator, fauna, flora, fenomene ale naturi, hrana, îmbracaminte, constructii, meserii de tot felul, entitati si mecanisme  sociale, etc. Nu odata, pentru întelegerea unor cuvinte e nevoie sa se apeleze la context, ceea ce înseamna a gândi nu numai filologic ci si, neaparat, teologic. Aceste afirmatii au fost ilustrate convingator cu citate din Biblie din editia lui Serban Cantacuzino. Aducând un omagiu celor care au trudit pentru  a face cunoscut Cuvântul lui Dumnezeu, ÎPS Bartolomeu a amintit de smerenia lor si daca semnau, atunci când o faceau, o faceau ca asumare a raspunderii. De aceea omagiu este adus carturarului, om al datoriei, rob al gândului muncitor, singuratecul noptilor de taina, framântat de nelinisti si îndoieli, înfricosat ca sta fata în fata cu Graiul Însusi a lui Dumnezeu, de a carui dreapta talmacire va trebui sa dea seama la Judecata de apoi. Cautând cuvântul care sa exprima adevarul, cum spunea Mihai Eminescu. Lui i se cuvine  omagiu, stiutul sau nestiutul de astazi, în veci pomenitul de graiuri îngeresti. Deschidem cartea si nu-l aflam în carte, închidem cartea si el se afla întrânsa.

Au participat acad. Maya Simionescu, acad. Florin Filip, vicepresedinti ai Academiei Române, acad. Victor Voicu, secretar general al Academiei Române, membri ai Academiei Române, membri ai Sfântului Sinod, cercetatori, preoti, împartasind, poate, tainic  cuvintele lui Solomon: Caci Domnul este Cel ce da întelepciunea si din El izvorasc întelegerea si cunoasterea; El comoara le agoniseste celor ce conduc spre mântuire si le ocroteste drumul, ca sa pazeasca El calea celor ce merg dupa dreptate si sa pazeasca drumul celor ce se tem de El. Si, în chip de multumire, cuvintele din Psalmul 99 al lui David: Cu bucurie strigati-I Domnului tot pamântul, Domnului slujiti-I  întru veselie, cu bucurie veniti-I înainte! Cunoasteti ca Însusi Domnul este Dumnezeu, ca El ne-a facut pe noi si nu noi însine, ca noi suntem poporul Sau si turma pasunii Sale…Lui sa-I aduceti lauda, numele Lui laudati-L, ca bun este Domnul, ca în veac este mila Lui si din neam în neam adevarul Sau.