C O M U N I C A T

În seria Întâlnirilor academice, în aula Academiei Române, E.S. Phillippe Etienne, ambasador extraordinar si plenipotentiar al Republicii  Franceze la Bucuresti, a sustinut conferinta cu tema Acesti români care au facut Franta.

Sedinta a fost deschisa de acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Române, care a prezentat personalitatea E. S. Phillippe Etienne, nascut în anul 1955, absolvent al Scolii Normale Superioare, licentiat în studii economice, licentiat al Institutului National de Limbi si Civilizatii Orientale.  De-a lungul anilor a îndeplinit mai multe functii  dintre care amintim pe cele de la Directia Relatii Europa a Ministerului Afacerilor Externe, apoi, din 1981, a fost secretar II  si secretar I la Ambasada Franceza la Belgrad, din nou la Ministerul Afacerilor Externe la Directia Metode, Formare, Informatica, secretar I al Ambasadei Franceze la Bonn, adjunct al reprezentantului permanent al Frantei pe lânga Uniunea Europeana. Numit de câteva luni la  ambasada Frantei  din  Bucuresti este un ambasador cu totul special, care a manifestat, înca de la început, o deschidere si simpatie remarcabile pentru Academia Româna.

E.S. Phillippe Etienne,  într-o eleganta limba româna, a început prin a multumi pentru onoarea de sustine aceasta conferinta în aula Academiei Române. Demersul a urmat o desfasurare structurata pe trei sectiuni: Franta are nevoie de ceilalti pentru a fi mare; Rolul special al românilor în constructia Frantei si O traditie care continua si azi, dar sub alte forme. Motivând optiunea pentru aceasta tema, E.S. a afirmat ca Franta a fost considerata întotdeauna ca fiind un spatiu de deschidere si primire, un punct de atractie si de întâlniri, o intersectie de identitati multiple care se unesc într-un proiect comun. De aceea, Franta, ca Republica a Literelor a fost un generos spatiu de dezbatere a ideii de libertate, iar diversitatea culturala nu a însemnat doar apararea culturii franceze ci si a altor culturi. Toata filosofia care sustine politica de ajutor pentru dezvoltare promovata de Franta este direct legata de credinta sa în pastrarea necesara a diversitatii lumii, caci ea însasi s-a construit prin contributii succesive straine si variate. Desi o comunitate relativ mica, românii s-au implicat deplin, si adesea cu mult talent, în constructia Frantei si de aceea românii se simt acasa în Franta si francezii se simt acasa în România. Influenta a fost reciproca si variata -  mai întâi a dominat cea influenta franceza în România si abia în secolul XX se observa o crestere considerabila a influentei românilor asupra Frantei. A urmat o ampla ilustrare si convingatoare a ideii ca valorile de democratie si libertate au fost purtate, împreuna, de catre intelectualii din cele doua tari ale noastre. Au fost invocate numele ilustre ale lui Brâncusi, Eugen Ionescu,  Emil Cioran, Tristan Tzara, Benjamin Fondane, Gherasim Luca, Panait Istrati. Au fost amintite cele trei doamne ilustre ale literaturii franceze: Martha Bibescu, Ana Brâncoveanu de Noailles si Elena Vacarescu. Nu au fost uitati pictorul suprarealist Victor Brauner, sculptorul Janchelevici si,desigur patriarhul artistilor plastici români Ion Irimescu .A fost omagiat si Nicolae Titulescu supranumit ministrul european, apreciat pentru marile sale calitati diplomatice, exersate în fruntea Academiei diplomatice internationale de la Paris si a Ligii Natiunilor. Si nume ilustre din domeniul muzicii, începând cu George Enescu si continuând cu Dinu Lipatti, Clara Haskil sau Marcel Mihailovici, Elvira Popescu, Maria Ventura de Yonnel. Pentru domeniile stiintei au fost invocate numele fizicianului Proca, cel care a facut sa avanseze, în Franta, cercetarile asupra nucleului atomic, al matematicienilor Pierre Sergiescu, sau Coculescu, care a reusit sa demonstreze ca sistemul solar este stabil si, desigur, cel al lui Henri Coanda, descoperitorul celebrului efect care îi poarta numele.

Influenta benefica a românilor a continuat cu Pierre Hassner, profesor la Sciences Politiques, si alti intelectuali ca Paul Goma, Monica Lovinescu, Elisabeth Rudinesco, Sonia Rikyel, Virgil Tanase, Dumitru Tepeneag, Ana Novac, Bujor Nedelcovici, Matei Visnec, George Banu, Maritn Karmitz, Lucian Pintilie, Angela Gheorghiu si Leontina Ciobanu Vaduva. Dupa 1989, românii nu mai sunt împinsi sa-si paraseasca tara, dar franta, decisa sa-i ajute pe calea aderarii la Uniunea Europeana, a dorit sa existe proiecte de colaborare care sa mentina legatura profunda care ne uneste. Numerosi tineri studiaza în institutii de învatamânt din Franta, sunt în derulare multe proiecte de cooperare în domeniul cultural iar miile de înfratiri dintre orase din România si Franta sunt de natura de a contribui la dezvoltarea celor doua tari în cadrul european. Titlul conferintei era Românii care au facut Franta: data viitoare ar trebui sa extindem subiectul si sa vorbim despre Românii care fac Europa…Tara Dumneavoastra va fi unul din marile state ale unei Europe noi, daca va sti sa foloseasca sansa si sa realizeze adevaratele reforme de care generatiile viitoare ale României au nevoie.

Apreciind înalta tinuta a discursului prezentat de E.S. Phillippe Etienne, acad Eugen Simion a amintit ca primul membru de onoare al Academiei Române a fost francezul Edgar Quinet, urmat de Auguste Emile Picot si ca dintre cei 507 membri de onoare straini, câti au fost alesi de la înfiintarea Academiei Române, 154 sunt din Franta, unii laureati ai Premiului Nobel. Astazi cei 26 membrii de onoare francezi alesi în Academia Româna participa la diferite manifestari stiintifice comune, conduc, împreuna cu cercetatorii din institutele academice proiecte comune, în special în domeniile stiintelor exacte.