COMUNICAT

În ziua de 14 aprilie, la Casa Oamenilor de Ştiinţă a avut loc o dezbatere ştiinţifică sub genericul „Compoziţii optime pentru pădurile României”, organizată cu prilejul împlinirii a 140 de ani de la naşterea marelui silvicultor Iuliu Moldovan de Secţia de Ştiinţe Agricole şi Silvice a Academiei Române.

În deschidere, prof. univ. Victor Giurgiu, membru corespondent al Academiei Române, a prezentat viaţa şi activitatea distinsului silvicultor Iuliu Moldovan, precursor al culturii speciilor forestiere exotice în România, întemeietor al arboreturilor Mihăeşti şi Dofteana ca şi iniţiator al lucrărilor de împădurire a stepei dobrogene. Au urmat 17 comunicări prezentate de cercetători ştiinţifici şi profesori universitari de elită, membri ai Comisiei de ştiinţe silvice a Academiei Române şi membrii ai Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Cu acest prilej, s-au făcut ample referiri la fundamentele ştiinţifice ecologice, economice şi matematice pentru optimizarea compoziţiei arboretelor şi a pădurii, în ansamblul ei, precum şi soluţiile pentru această problemă, distinct pe zone forestiere şi etaje bioclimatice. 

Din comunicările prezentate şi discuţiile care au urmat a rezultat că, sub raportul speciilor forestiere, majoritatea pădurilor ţării au structuri mult diferite faţă de compoziţiile optime, consecinţă a modului defectuos de gestionare a pădurilor din ultimele două secole. Astfel, a scăzut participarea speciilor forestiere valoroase (stejar, gorun, brad, fag, cireş, frasin ş.a) şi a crescut ponderea speciilor sensibile la adversităţi (molid, pini, plopi euramericani). Eforturile din ultimii 40 de ani pentru extinderea unor specii alohtone (cu unele excepţii, cum ar fi salcâmul) nu au avut efecte benefice din punct de vedere economic şi ecologic.

Dezbaterile au condus la concluzia necesităţii unei noi politici forestiere, bazată pe folosirea, cu precădere, a speciilor forestiere rezistente la adversităţi, inclusiv la secetă şi la modificările climatice (care sunt tot mai evidente în sudul şi în sud-estul ţării), specii cu creşteri lente în tinereţe dar susţinute până la vârste mari, capabile să formeze păduri durabile şi performante. În condiţiile naturale şi economico-sociale ale României, fagul reprezintă un interes predominant, reprezentând o mare şansă pentru ţara noastră. Cercetările au demonstrat adevărul potrivit căruia în compoziţia de viitor a pădurilor ţării, fagul ar trebui să deţină un procent de 33-35%, molidul şi bradul de 28-30%, stejarul de 22% şi alte specii 22%. Această optimizare a compoziţiei pădurilor necesită un amplu program de reconstrucţie ecologică a fondului forestier naţional, susţinut de cercetări temeinice şi studii ecologice, astfel încât pădurile, însănătoşite, să-şi redobândească însuşirea de durabilitate, de echilibru ecologic între forţele naturii, ca şi puterea de refacere a acestui echilibru zdruncinat de acţiunile nechibzuite ale omului.