În amfiteatrul Ion Heliade Rădulescu al Bibliotecii Academiei Române s-a desfăşurat, în ziua de 10 iunie 2004, o sesiune ştiinţifică dedicată împlinirii a o sută de ani de la naşterea acad. Dan Giuşcă (1904 - 1988) şi a prof. Ştefan Ghika-Budeşti (1904 - 1959), membru corespondent al Academiei Române, organizată de Secţia de Ştiinţe Geonomice a Academiei Române.

În deschidere, acad. Mircea Săndulescu, preşedintele Secţiei, moderatorul lucrărilor, a subliniat importanţa cercetărilor celor doi oameni de ştiinţă, amintind că anul 1904 a fost unul în care s-au născut şi alţi trei mari geologi români - Emilia Saulea, membru de onoare al Academiei Române, prof. Mircea Ilie şi dr. Nicolae Ghelasie.

Acad. Dan Rădulescu a evocat personalitatea acad. Dan Giuşcă, discipol acad. Ludovic Mrazec, care datorită căruia, după susţinerea doctoratului, a primit o bursă de studii în Elveţia şi, apoi în Germania. La întoarcerea în ţară, în 1931, Dan Giuşcă şi-a continuat activitatea didactică la Universitatea din Bucureşti şi pe aceea de cercetător la Institutul Geologic, unde se dedică, în special cercetărilor terenurilor magmatice şi metamorfice. „Devenit de departe, cel mai experimentat petrograf al rocilor magmatice din ţară, îşi extinde cercetările şi asupra masivelor granitice vechi din Carpaţii Meridionali unde, singur sau în colaborare, studiază corpurile din Retezat, Buta, Suiţa, Tismana”. Tot acad. Dan Giuşcă este cel care a contribuit la dezvoltarea cercetărilor de geochimie în ţara noastră, de mineralogie. Pentru valoarea cercetărilor sale a fost ales membru corespondent al Academiei Române în anul 1963 şi membru titular în 1974. Şi-a susţinut discursul de recepţie în anul 1975 cu tema „Experimentul în petrografie”. „Opera lui Dan Giuşcă este constituită din ceea ce a scris şi ceea ce a comunicat”. Este autorul a peste 130 de lucrări, studii şi articole dintre care amintim doar: „Cristalochimia silicaţilor simpli cu scandiu şi pământuri are”, „Evoluţia vulcanismului în regiunea Baia Mare”, „Le masssif eruptif de Vlădeasa”. Toate operele sale rămân în actualitate încă mult timp, dar ca „excepţional dăruitor de cunoştinţe” rămâne „numai în conştiinţa contemporanilor săi” şi este o datorie a-i face „totdeauna cunoscută întreaga personalitate”.

Prof. Nicolae Anastasiu, membru corespondent al Academiei Române, l-a evocat pe acad. Dan Giuşcă, aşa cum l-a cunoscut, ca student „un profesor de elită, un cercetător înzestrat cu har, un om de excepţie prin bunătatea sa cuprinzătoare”. Rememorând studenţiei, când Profesorul care a format atâtea generaţii de geologi, prof. Nicolae Anastasiu a reliefat faptul că, Maestrul a fost „întotdeauna o lecţie deschisă spre ştiinţă şi omenie”. „Ne-a lăsat o inestimabilă moştenire care ţine de metodă şi stil, de ţinută universitară, de profil moral şi estetic; ne-a lăsat alături de concepte, un limbaj şi o deschidere spre dialogul cu geologii de pretutindeni; ne-a lăsat mândria de a fi geologi şi înclinarea spre cercetare...Cerinţele sale erau mari, exigenţa înaltă, dar şi dăruirea pentru a-ţi fi util era nelimitată”. 

În comunicarea prezentată de acad. Radu Dimitrescu şi prof. Mircea Florea a fost înfăţişat pe larg activitatea lui Ştefan Ghika-Budeşti (1904 - 1959) ca petrograf şi geotehnician. După terminarea studiilor superioare, Ştefan Ghika-Budeşti a fost profesor suplinitor la Institutul Politehnic din Bucureşti şi profesor titular la Institutul Politehnic din Timişoara şi La Institutul de Petrol, Gaze şi Geologie din Bucureşti. Rezultatele cercetărilor întreprinse în peste trei decenii de activitate au fost publicate în numeroase lucrări despre structura Carpaţilor Meridionali, a Depresiunii Loviştea şi a Munţilor Rodnei dintre care menţionăm: „Etudes geologiques dans M Lotrului”, „Geofizica şi geochimia în formarea scoarţei”, „Recherches petrigraphiques etre geologiques entre Parâng et Negoi”.

Au participat membri ai Academiei Române, numeroşi cercetători şi specialişti într-un gest de cuvenit omagiu adus celor care, plecaţi dintre noi, au rămas ca repere de conduită ştiinţifică şi umană.