|
|
|
„Religiile
și cultura europeană”, tema celei de a treia
ediții a Seminarului Internațional „Penser
l’Europe”, organizat de Academia Română, Ministerul
Culturii și Cultelor, Institutul Francez pentru Relații Internaționale
(IFRI)și Fundația Națională pentru Știință și Artă, desfășurat
în zilele de 16-18 septembrie, a apărut, cum mărturisea acad. Eugen
Simion, într-o discuție cu Thierry de Montbrial. |
Ritmul
și amploarea schimbărilor din lumea contemporană, care aproape întrec puterea de percepție a omului, pun acut întrebarea:
Ce relație poate exista între Europa pe care o construim și religiile
existente în spațiul ei? Dar, mai înainte ce sensuri are azi conceptul
de cultură? Pornind de la sensul larg - cultura ca mod de viață - și
cel restrâns -cultura ca artă și știință - , acad. Eugen Simion a
detașat mai multe semnificații, nuanțe, certitudini și incertitudini.
Cum se știe, rădăcinile culturii europene sunt iudeo-creștine și
greco-latine, ceea ce a făcut, ca între religie și cultură să apară
și evolueze relații speciale și „nu există motive să renunțăm
la ele, pentru că dacă am renunța, ar trebui să renunțăm la modul
nostru de a fi în lume, la civilizația și cultura noastră.” În
același timp, cultura europeană „centrul lumii spirituale”,
este și unul ”iradiant, permisiv și, totodată, donator”.
„Despre
România se poate spune că, din punct de vedere geografic, istoric și
spiritual, este o Europă în miniatură” se subliniază în mesajul
transmis de Adrian Năstase, primul ministru al României, citi de consilierul
Corina Coman. România, un spațiu de conviețuire pașnică a mai multor
etnii și culte „și-a manifestat, consecvent deschiderea pentru
dialogul interetnic și interreligios.” Amintind de vizita Sanctității
Sale, Papa Ioan Paul al II-lea la București și de aceea a Prea
Fericitului Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Vatican,
de alte numeroase întâlniri bilaterale și manifestări culturale, se
subliniază că „procesul de unificare europeană, care vizează, în
mare măsură o unificare economică, va fi deplin în condițiile în
care se va realiza și o îmbogățire spirituală europeană.”
Identitatea
europeană are nevoie și de o „legitimitate spiritual-morală, care
să fie compatibilă cu aspirațiile unui proiect politic de anvergură.”a
accentuat Thierry de Montbrial,
reliefând importanța temei din perspectiva construirii Uniunii Europene,
atunci când semnificațiile termenului nu sunt îndeajuns de clarificate în complexitatea
lui. Unitatea Europeană va fi, în principal, o
unitate politică și cultura o formă de organizare. Principiile sunt
simple, formulate cu claritate, însă realitatea este de o mare
complexitate și de aceea suntem confruntați cu probleme dificile, pe
care trebuie să le cercetăm cu atenție. În condițiile în care var
adera la Uniunea Europeană mai multe state,
e necesar ca locul religiilor în cultură să fie analizat cu rigoare,
cu utile nuanțări și să fie definit conceptul de europenitate. Pentru
toate acestea, problema relațiilor dintre cultură și religii, ținând
seama și de aspectele științifice, economice și politice, este una
fundamentală și dezbaterea ei la Academia Română este benefică,
deoarece „România este în inima Europei”. Ideea că România
este „o Europă în miniatură” a fost reluată și dezvoltată
de acad. Răzvan Theodorescu,
ministrul Culturii și Cultelor, situată între dimensiunile
euro-atlantice și euro-mediteraniană. România ca țară balcanică are
o construcție bipolară, foarte interesantă, unde a fost și sunt mai
multe confesiuni, s-a creat o forma
mentis deschisă, foarte interesantă pentru actuala și viitoarea
condiție europeană.
Lucrările
seminarului au continuat pe secțiuni tematice:
- Creștinismul
în Europa (moderator - acad. Eugen Simion și Thierry de
Montbrial)
- Coexistența
și interacțiunea religiilor în spațiul cultural european
(moderator - Sylvester Vizi)
- Granițele
Europei (moderator - Jacques de Decker)
- Aria
de cercetare europeană, știința și exodul de specialiști
(moderator - acad. Maya Simionescu)
Întreaga
dezbatere, în care au fost exprimate și susținute diferite puncte de
vedere, uneori contradictorii, s-a desfășurat sub semnul supremei reguli
morale formulate de Kant: să consideri pe semenul tău întotdeauna ca
scop în sine și niciodată ca mijloc.
(PROGRAM)
|