Volumul, primul dintr-o serie de 23, cuprinde creaţiile poetului din manuscrisul românesc nr. 2254, din perioada studiilor şi aceea ieşeană (1866-1878), aflat, ca toate celelalte în colecţiile bibliotecii Academiei Române: piese de teatru (Petru Rareş, Ştefan cel Tânăr; Mira, Andrei Mureşanu, Cel din urmă muşatin, Gruie Sânger, Bogdan-Dragoş, Decebal, Alexandru Lăpuşneanu); traduceri (Histrion de Guillom Jerwity,Timon din Atena de Shakespeare); versuri (Ondina, Mortua est, Daiana, fata cea nebună; Iubito, dulce înger, Călin Nebunul; Scrisoarea a II-a; Povestea teiului, Strigoii, Despărţire, Atât de fragedă, Călin-file de poveste); publicistică, cronică dramatică, dicţionar de rime-fragmantarium.

Volumul mai cuprinde si un studiu dedicat odiseii acestor caiete, semnat de prof. Gabriel Strempel, directorul general al Bibliotecii Academiei Române, membru de onoare al Academiei Române, o prezentare a „caietelor” facsimilate, de Gabriela Dumitrescu si „în loc de colofon”, prof. Mircea Dumitrescu ne convinge ca folosirea tehnicii digitale a permis o copiere de maxima fidelitate a manuscriselor geniului nepereche al culturii românesti.

În deschidere, acad. Eugen Simion, preşedintele Academiei Române, iniţiatorul şi coordonatorul programului, a amintit că această apariţie reprezintă împlinirea unui ideal pe care l-au avut mai întâi Nicolae Iorga care spunea că „Nici un rând din Eminescu nu trebuie să se piardă”. Apoi, Constantin Noica a iniţiat o adevărată campanie pentru faximilarea manuscriselor eminesciene. Manuscrisele au fost donate, în 1902, de Titu Maiorescu Bibliotecii Academiei Române şi , de-a lungul anilor ele au fost cercetate, descifrate şi valorificate de mari eminescologi, de-ar fi să amintim doar pe Perpesicius, George Călinescu, Dimitrie Vatamaniuc ş.a. Acum, starea lor este „de o vulnerabilitate maximă” şi, practic, „nu mai pot fi consultate”. De aceea, la expoziţia deschisă a putu fi văzut pentru ultima dată unul dintre caietele eminesciene. Tehnologiile actuale au permis o faximilare de cea mai bună calitate, aşa încât ele vor putea fi cercetate sub această forma. În derularea proiectului, primul pas a fost făcut în anul 1999, când Ion Caramitru, pe atunci ministrul culturii, a alocat suma de 90.000 de dolari pentru achiziţionarea unui scaner performant. În 2004, acad. Răzvan Theodorescu, ministrul Culturii şi Cultelor a alocat fondurile necesare realizării acestui proiect fundamental. Cum proiectul trebuie să fie continuat, preşedintele Academiei Române a spus că „ne vom adresa Ministerului Culturii, Parlamentului şi societăţii româneşti pentru a obţine sprijin pentru celelalte volume”. 

Prezentă la acest important eveniment cultural, Doamna Mona Muscă, ministrul Culturii şi Cultelor, a spus că un minister al culturii „trebuie să ţină un echilibru între ceea ce este clasic în cultura unei ţări, conservarea valorii şi, în acelaşi timp, să încurajeze noutatea.” Totodată, domnia sa a afirmat că „asemenea iniţiative ar trebui să aibă la bază lor un parteneriat public-privat”, pentru a-şi exprima speranţa că „poate împreună vom reuşi să atragem bani privaţi în acest proiect, care, sunt convinsă, îşi va urma cursul.” Replicând, acad. Eugen Simion a afirmat: „Cărţile de interes naţional au costuri pe care un editor nu poate să şi le asume, trebuie sprijinite de stat prin instituţiile sale.”

Au mai vorbit acad. Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe din Moldova, prof. univ. Gabriel Strempel, directorul general al Bibliotecii Academiei Române, membru de onoare al Academiei Române, Mihai Cimpoi, membru de onoare al Academiei Române, Constantin Barbu, Mircia Dumitrescu. 

Actorul Eusebiu Ştefănescu a susţinut un recital din poezia eminesciană.

Cu acest prilej fost deschisă o expoziţie care cuprinde un manuscris eminescian şi un adevărat film al procesului de realizare al acestui prim volum din manuscrisele eminesciene. 

Au participat acad. Maya Simionescu, acad. Florin Filip, acad. Marius Iosifescu, acad. Gheorghe Vlăduţescu, vicepreşedinţi ai Academiei Române, acad. Victor Voicu, secretar general al Academiei Române, membri ai Academiei Române, personalităţi ale vieţii noastre culturale şi politice.