Despre ce este vorba? Mai întâi de ceremonia decernării premiilor Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă pe anul 2004. Acordarea acestor premii se face anual şi este la cea de a treia ediţie. În acest an, cele cinci premii au fost acordate unor tineri, foarte tineri cercetători ale căror rezultate de excepţie îi consacră, încă de pe acum, ca viitoare personalităţi ale ştiinţei şi culturii noastre. O formă tradiţională este aceea a Premiilor Academiei Române. Alăturându-se acesteia, Premiile Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă ilustrează preocuparea constantă a Academiei Române, ca for de consacrare şi cercetare fundamentală, pentru descoperirea şi stimularea tinerilor cercetători. În deschidere, acad. Eugen Simion, preşedintele Academiei Române, a spus că aceste premii se dau după criteriile vârstei şi performanţei. Acad. Maya Simionescu, vicepreşedinte al Academiei Române, preşedinte executiv al FNSA a decernat premiile pentru medicină şi matematică. Conf. univ. dr. Dragoş Vinereanu, cardiolog, discipol al prof. univ. Leonida Gherasim, membru de onoare al Academiei Române ”pentru contribuţia sa la dezvoltarea ştiinţelor medicale”. Dr. Sergiu Moroianu, matematician, cu nenumărate premii la olimpiadele internaţionale, cu lucrări unanim apreciate în lumea specialiştilor, cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române. Să subliniem că cei doi cercetători au făcut stagii de specializare în străinătate (în Anglia şi Franţa) şi s-au întors să-şi continue activitatea la institutele academice. Acad. Eugen Simion a acordat trei premii pentru domeniile umaniste. Dr. Constanţa Ghiţulescu pentru volumul „În şalvari şi cu işlic. Biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea”. Tot pentru istorie, dr. Dan Cătănuş pentru volumul de document „ Între Bejing şi Moscova. România şi conflictul sovieto-chinez 1957-1965” (vol. I). Ambele lucrări au fost prezentate de acad. Dan Berindei. Oana Soare a primit premiul „pentru contribuţia la editarea volumului Jurnal intim şi Caiete de atelier de Marin Preda”, despre care acad. Eugen Simion a spus că acum pregăteşte editarea lui Ştefan Bănulescu. 

Acad. Eugen Simion a prezentat cele 11 volume apărute în 2004 în colecţia „Opere fundamentale” (ajunsă în patru ani la volumul 58) – „Cronicarii munteni”, cel de al V-lea volum din opera lui Ioan Slavici, două volume din publicistica lui Tudor Arghezi, două volume din proza de ficţiune a lui Alexandru Macedonski, două volume cu romanele lui George Călinescu şi trei volume din opera lui Petru Dumitriu în limba română. Din acest program academic ar urma să apară altele volume dintre care amintim Ştefan Bănulescu, Anton Holban, Hortensia Papadat Bengescu, Titu Maiorescu, M. Kogălniceanu, Mircea Vulcănescu, ....După cum ar urma să apară şi celelalte 22 volume din manuscrisele eminesciene facsimilate. Se prefigurează şi un alt proiect – publicarea unei colecţii cu clasicii literaturii universale, urmând să înceapă cu o ediţie Shakespeare...

... „Ar urma să apară” fiindcă Academia nu are fondurile necesare, sponsorizările sunt nesigure şi de aceea, sublinia acad. Eugen Simion, „vom apela întâi la Parlamentul României şi apoi la opinia publică.” 

Eugen Uricaru, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România şi Răzvan Voncu, director al cotidianului Cronica română, au subliniat, în intervenţiile lor, importanţa naţională a acestor proiecte academice. O importanţă ce ţine de afirmarea identităţii noastre culturale, mai ales în condiţiile integrării europene şi ale procesului de globalizare; o importanţă pentru care, poate, nu ar fi nevoie să pledăm, dacă nu ar fi voci care, într-un fel sau altul, o neagă. Poate nu întâmplător mi-au venit în minte spusele unui înţelept din secolul IV cum că orice cuvânt poate fi contrazis de alt cuvânt, dar nu există cuvânt care să contrazică fapta. Această proiectată bibliotecă esenţială a culturii româneşti, ca şi alte programe academice, reprezintă fapte spre dăinuirea noastră întru spirit.