În deschidere, acad. Florin Filip, vicepreşedinte al Academiei Române, a evocat personalitatea acad. Nicolae N. Constantinescu, prestigios reprezentant al gândirii economice româneşti, care a participat, ca secretar general, la procesul de reînnoire a Academiei Române.

Intitulându-şi comunicarea „N.N. Constantinescu - economia şi tehnica - două feţe ale aceleiaşi medalii”, acad. Radu Voinea a reliefat felul în care, pentru distinsul economist, economia şi tehnica trebuie să meargă împreună, principiu pe care l-a teoretizat şi pentru care a militat, deşi apelurile pe care le-a făcut nu au avut audienţa aşteptată. 

Acad. Iulian Văcărel a expus pe larg „Imperativele tranziţiei în concepţia profesorului N.N. Constantinescu”, pentru care „soluţia cea mai bună pentru noi este aceea a unei economii mixte de piaţă, social-umanistă, cu o democraţie integrală, inclusiv economică şi participativă”. 

Cum se ştie, N.N. Constantinescu nu a fost om politic, însă ca „om de ştiinţă şi cetăţean cu un înalt simţ patriotic şi de răspundere civică, a luptat în tranşeele tranziţiei pentru o economie prosperă, pentru o democraţie autentică, pentru o viaţă demnă şi îmbelşugată pentru toţi locuitorii ţării”. De aceea multe dintre ideile sale rămân actuale şi despre acestea a vorbit dr. Florea Dumitrescu, accentuând pe cele privind relansarea şi redresarea economiei, creşterea eficienţei activităţii de producţie şi de investiţii; decapitalizarea întreprinderilor atât a celor cu capital de stat cât şi cele cu capital privat; politica fiscală ş.a. în ideea că „deşi este târziu, încă se mai poate face ceva pentru ţară”. 

Abordând tema „Tranziţia la economia de piaţă în concepţia lui N.N. Constantinescu”, prof. Ion Bulborea a răspuns pe larg la întrebarea pe care şi-a pus-o distinsul economist, ca fiind aceea de la care ar trebui plecat: „Spre ce sistem economico-social este îndreptată ţara?”. Răspunsul a fost o amplă şi profundă analiză a studiilor pe această temă („Dileme ale tranziţiei la economia de piaţă în România”, „Reforma economică în folosul cui?”, „Reforma şi redresarea economică” ş.a.), o prezentare a apelurilor făcute la diferiţi factori de decizie, convingând că „Profesorul N. N. Constantinescu a dorit ca ţara să devină prosperă într-o societate bazată pe o economie de piaţă pusă în slujba omului”. A dorit să vadă finalizată „Casa Economiştilor”, o „construcţie emblematică a a breslei economiştilor” despre construcţia căreia a vorbit dr. ec. Ioan Erhan, vicepreşedinte AGER. 

În opera vastă lăsată moştenire de profesorul N. N. Constantinescu un loc special îl ocupă istoria gândirii economice, despre care a vorbit pe larg prof. univ. dr. Ioan Cristescu, ilustrând caracterul critico-istoric sau istorico-critic şi caldul său patriotism. În fost reliefate două mari dimensiuni: „prima referitoare la mişcarea de idei economice, eventual grupate pe opinii, probleme, teme, teorii din diferite epoci, etape sau perioade ale istoriei economice naţionale şi universale şi cea de a doua cuprinzând 24 de portrete reprezentative din istoria gândirii economice româneşti”. (să amintim pe cele dedicate lui Virgil Madgearu, Victor Slăvescu, Maihail Manoilescu, Mitiţă Constantinescu, Ştefan Zeletin, Gh. Zane, Paul Horia Suciu) Seria se încheie cu studiul consacrat lui Angel Rugină economist şi patriot, animat de realizarea „unui miracol economic bazat pe condiţii de echilibru general stabil”. Fundamentală rămâne formularea conceptului de muncitor productiv colectiv modern foarte complex, în centrul căruia se află şi organizatorii vieţii economice moderne, managerii, economiştii, oamenii de ştiinţă, cercetătorii ştiinţifici. Şi un adevărat mesaj testamentar adresat poporului român: „Să protejeze şi să-şi dezvolte propriul muncitor colectiv productiv, dacă doreşte să existe şi să progreseze”.

Prof. univ. dr. Vasile Bozga a sintetizat contribuţiile lui N.N. Constantinescu ca istoric al economiei naţionale: constructor al disciplinei de Istorie economică în învăţământul superior economic; elaborarea a numeroase lucrări distincte sau ample capitole de istorie economică; numeroase studii şi lucrări; participarea la manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale de istorie economică; creator al cercurilor ştiinţifice studenţeşti de istorie economică; manager, factor de direcţionare a cercetării de istorie a cercetării. 

Au participat membri ai Academiei Române, cadre didactice universitare, specialişti, cercetători, ziarişti pentru care rememorarea vieţii şi operei Magistrului este semnul sigur că spiritul sau dăinuie, că ideile sale sunt atât de actuale încât au datoria de a le dezvolta, adaptându-le la mersul vremii.