În ziua de 22 noiembrie, la Casa Oamenilor de Ştiinţă, a avut loc şedinţa omagială dedicată împlinirii a  190 de ani de la naşterea lui Ion Ghica (1816-1897)  organizată de Comisia de istorie economică şi istoria gândirii economice a Secţiei de Ştiinţe Economice, Juridice şi Sociologie a Academiei Române.

Spirit enciclopedic, Ion Ghica a rămas în istoria ştiinţei şi culturii noastre îndeosebi ca scriitor, economist şi om politic, membru fondator al Societăţii Academice Române 1874), preşedinte al acestei Societăţi (1876-1879) şi preşedinte al Academiei Române (1879-1882; 1884-1887; 1890-1893). B. P. Hasdeu, în răspunsul dat la discursul de recepţie a lui Ion Ghica afirma: „Fie ca bărbat de ştiinţă, fie ca om de stat, ai fost totdeauna un model de imparţialitate, de toleranţă, de acel liberalism în adevăr liberal, căruia nu i-e teamă de a înfrunta prejudiciile vulgare cu riscul impopularităţii”. 

Erudit de excepţie, Ion Ghica a desfăşurat şi o bogată activitate publicistică, fiind printre cei care au contribuit la apariţia revistei „Propăşirea”, semnând în numerose publicaţii ale vremii. În întreaga sa activitate şi-a manifestat constant încrederea în ştiinţă ca principal factor de civilizaţie în articole ca „Ochire asupra ştiinţelor” sau în lucrările „Omul fizic şi omul intelectual”, „Pământul şi omul” ş.a. Între preocupările sale ştiinţifice, menţionăm că a fost primul care a tratat la noi probleme economice, publicând articole sau lucrări în ciclul „Convorbiri economice” (2 volume apărute în 1865 şi 1875). Dedicându-i discursul de recepţie, dr. Constantin I. Istrati, sublinia: „Ca economist, scrierile sale sunt de o importanţă excepţională şi afară de Marţian (Dionisie Popo Marţian) nimeni nu a văzut mai clar ca el situaţia ţării şi este primul şi singurul care a vulgarizat (popularizat) cestiunile economice sub formă de convorbire”.

Lucrările sesiunii au abordat cu deosebire problemele economice, reliefând valoarea lor pentru acel timp şi actualitatea unora dintre ideile sale. 

În deschidere, acad. Iulian Văcărel, preşedintele comisiei, moderatorul lucrărilor, a prezentat comunicarea „Problemele finanţelor publice în opera lui Ion Ghica”. 

Au urmat comunicările „Cu privire la interpretări date operei lui Ion Ghica”, susţinută de prof. Maria Mureşan; „Scrisori către Vasile Alecsandri. Pagini memorabile de istorie a economiei şi gândirii economice româneşti”, de prof. Dumitru Mureşan; „Ion Ghica, economist al dezvoltării”, de prof. Dan Popescu; „Liberalismul economic în opera lui Ion Ghica”, de prof. Gheorghe Popescu şi „Ion Ghica, personaj literar”, de Vasile Bozga. 

Comunicările ca şi discuţiile care au urmat au confirmat, peste ani, adevărul caracterizării făcute de dr. C.I. Istrati, la dezvelirea bustului lui Ion Ghica în grădina Ateneului: „spirit luminat, voinţă hotărâtă, având convingeri aşezate pe studiul liniştit şi adâncit pe o conştiinţă senină, patriot sincer şi prevăzător, adevărat boier, care, înţelegând mersul timpurilor, s-a dezbrăcat de prejudecăţi mofturoase şi ridicole şi de anteriul moral, care împiedică în mersul lor pe mulţi...a intrat în rândul destoinicilor şi a se face astfel util ţării prin muncă şi prin fapte bune”.