De la literatura la filosofie, istorie, matematica, stiinte geonomice biologie, noul numar al revistei Academica ofera cititorilor o bogata si diversa arie tematica, având ca repere evenimentele stiintifice si culturale ale vietii academice. Centenarul nasterii lui Zaharia Stancu, un scriitor complex si un personaj original al vietii literare românesti, cum îl caracterizeaza acad. Eugen Simion, argumentând  în ce fel a aparat cât a putut si cum a putut ideea de scriitor. Despre Zaharia Stancu mai scriu acad. Fanus Neagu - Acel leu de Persia numit Zaharia Stancu, D. R. Popescu, membru corespondent al Academiei Române - Când ceva e real, învinge istoria, când e ceva credibil, triumfa religia si arta si Eugen Uricaru - Cultura e singurul domeniu de întrecere între neamuri.

Bicentenrul nasterii matematicianului Janos Bolyai, aniversare înscrisa în calendarul UNESCO, este reflectat în articolele  semnate de acad. Marius Iosifescu, vicepresedinte al Academiei Române, - Janos Bolyai, unul dintre cei mai importanti inovatori ai matematicii, de Ilie Pârvu, membru corespondent al Academiei Române - Geometria si experienta. Kant si geometriile neeuclidiene, de Kostake Teleman - Janos Bolyai si geometria absoluta, si de Stefan Berceanu - Asupra continuitatii scolii de geometrie de la Kazan. În articolul Cultura neeuclidiana, acad. Solomon Marcus înfatiseaza felul în care  dezvaluirile lui  Bolyai, Lobacevschi, Gauss si Riemann au avut efectul unui adevarat soc, al carui impact a fost diferit reflectat în cultura vremii: daca în Germania, socul a fost predominant stiintific si filosofic, în Rusia si Franta a fost în egala masura si în domeniul artei, iar în Anglia domeniul etic si religios a fost afectat la fel ca si cel stiintific si filosofic. Retinem concluzia: Neeuclidianul, initial privit ca o manifestare paradoxala, se dovedeste a fi o caracteristica a normalitatii si a naturii, iar euclidianul apare ca o constructie pe cât de impunatoare pe atât de artificiala. Amândoua dau seama de complexitatea realului.

Din cuprinsul revistei mai consemnam articolul semnat de acad. Mircea Malita la împlinirea unui deceniu de la înfiintarea Fundatiei Universitare a Marii Negre. Prezentând rezultatele cercetarii în domeniile geneticii si biologiei moleculare din ultimele decenii, onorate de 19 ori cu Premiul Nobel, acad. Ion Haulica îsi exprima convingerea ca  identificarea functiilor normale sau patologice a genelor reglatoare celulare va contribui desigur, nu numai la descifrarea enigmelor vietii la nivel celular ci si la mai buna întelegere a mortii ca parte a proceselor vitale si, poate, a originii unor boli degenerative în prezent incurabile.

Despre importanta istorica a Unirii Principatelor scrie acad. Dan Berindei, în timp ce Mircea Mâciu prezinta ideea unirii în literatura istorica.

Din sumarul revistei mai retinem articolele Din preocuparile Comisiei mixte de Istorie Româno-Slovaca, de Nicole Edroiu, membru corespondent al Academiei Române, Mircea Socolescu, personalitate proeminenta a geofizicii aplicate(II), de Marius Petre Visarion, membru corespondent al Academiei Române, însemnarile despre Academia Japoneza, de Dan Balteanu, membru corespondent al Academiei Române; Dilema privatizarii sectorului energetic, de Gleb Dragan, membru corespondent al Academiei Române; Ernest Bernea, cercetator etnolog, de Ion Pogorilovschi; Dezvoltarea durabila a habitatului uman, de Gheorghe Ionascu; Crearea Bibliei nationale la români, de Ion Chindris.

Mai amintim interviul dat de traducatoarea Su Yan despre Marin Preda si echivalentele operei sale în limba chineza  si de Ilie Badescu, directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române, care pledeaza pentru un parlament al specialistilor.

Nu lipseste cronica vietii academice, semnata de Elena Solunca Moise.