Declaraţia Academiei Române
privind dezvoltarea urbanistică a oraşului Bucureşti

În ultimii ani, în Bucureşti au fost ridicate unele construcţii care nu contribuie la o dezvoltare organică şi armonioasă a Capitalei noastre. Academia Romănă, cel mai înalt for de ştiinţă şi cultură, este şi instituţia naţională căreia i-a revenit de 140 de ani a priveghia ca mari probleme de interes general să capete o rezolvare conformă interesului naţional şi a încadrării ţării noastre în valorile umanităţii şi ale Europei.

Spre deosebire de alte mari centre ale lumii, oraşul Bucureşti a suferit grave lezări, în ultimele decenii ale secolului trecut. În perioada de sfârşit a regimului totalitar, un sfert din oraş a fost supus demolării şi unui proces de reconstrucţie şi nu puţine lăcaşuri de cult au fost distruse sau translate (pierzându-şi astfel funcţionalitatea socială - cazul bisericii Mihai Vodă !). Dar inima oraşului, centrul vechi istoric şi Calea Victoriei, cu câteva excepţii, şi-au putut păstra tradiţionala înfăţişare.

În ultimii ani, dezvoltarea oraşului ridică unele semne de întrebare. Are loc un firesc proces de construcţie şi creştere, dar au apărut şi un număr de probleme îngrijorătoare, pe care suntem datori să le semnalăm, mai ales că, astăzi, primejduită este mai ales partea centrală a Capitalei, reprezentată de Calea Victoriei. Pe locul pe care s-a găsit Teatrul Naţional, distrus de bombardament la 24 august 1944, în loc de a se recurge la o reconstrucţie pe care o îngăduiau vechile structuri ale construcţiei şi planurile existente ale ei - aşa cum s-a procedat la Varşovia, la Dresda sau la München, (unde a fost refăcută Opera distrusă de bombardamente cu stricta respectare a planurilor şi chiar a înfăţişării interioare şi a mobilierului vechii construcţii) - se ridică o clădire înaltă în evident dezacord cu tradiţională arteră.

Piaţa Palatului, singurul spaţiu care îngăduie adunare unui mare număr de locuitori ai oraşului şi care reprezintă, prin monumentele sale de arhitectură - vechiul Palat regal (astăzi Muzeul de Artă), Ateneul Român, Biblioteca Centrală Universitară - inima statului modern român şi la extremitatea căreia se găseşte Piaţa Revoluţiei, cu monumentele aferente, este ameninţată cu desfiinţarea prin ridicarea unor clădiri înalte, în lipsă de armonie cu monumentele amintite.

În apropierea Căii Victoriei, în preajma Catedralei Sf. Iosif, cu toate protestele care au loc aproape fără întrerupere, au loc lucrări destinate a duce la ridicarea unei clădiri înalte, din nou în totală dezarmonie cu centrul oraşului.

În Piaţa Charles de Gaulle s-a ridicat o construcţie uriaşă cu totul nepotrivită cu intrarea în Parcul Herăstrău şi cu intregul cartier, unul din cele mai frumoase ale Capitalei. S-a anunţat realizarea unui proiect de construcţie în zona cursului Dâmboviţei, în care sunt prevăzute ridicarea unor clădiri extrem de înalte, ceea ce ar duce din nou la o desfigurare a oraşului.

În marile oraşe ale Europei au avut şi au loc fireşti înălţări de noi construcţii, dar în realizarea acestora se caută a se înfăptui o armonizare cu vechile construcţii şi mai ales, se respectă cu multă grijă regimul de înălţime. Îndeobşte, noile cartiere cu clădiri înalte se ridică la marginea vechilor cartiere.