Patrimoniu
Fenomen procesual,
ireversibil și irepetabil, având
caracteristici determinate de tipul de
creație si transmisie dominant oral,
folclorul necesită, pentru a fi studiat, o
consemnare cu ajutorul mijloacelor de
imprimare. Sunt folosite tehnici manuscrise,
dar mai ales imprimarea cu ajutorul
aparatelor de înregistrare și redare a
sunetului și imaginii pe diferite tipuri de
suporți. Prima sarcină a cercetării în
domeniile etnologice este alcătuirea
documentelor după metode și metodologii
științifice. Acestea constituie arhive
multimedia neconvenționale de folclor și
etnografie. Academia Română deține cel mai
mare patrimoniu de cultură „imaterială” din
România, tezaurizat în arhivele de folclor.
Acestea sunt instituții chemate să conserve
faptele de cultură folclorică originale, în
forma lor specifică și constituie unul
dintre cele mai eficiente și obiective
instrumente sociale pentru păstrarea
memoriei colective. În cadrul arhivelor se
alcătuiesc colecțiile, se fac selecții
valorice; arhivele participă la
instituționalizarea conștiinței culturale
într-un proces activ, urmărind progresul
societății așa cum se reflectă el în acest
tip de cultură; ele trebuie sa înmagazineze
la vreme tot ceea ce societatea a produs în
domeniul folclorului și trebuie păstrat.
Arhiva de folclor trebuie să reproducă
fenomenul real din perspectivă istorică
(diacronic și sincronic), geografică, la
nivelul structurilor și formelor, stilului
etc. |
|
|
|
FONDURI |
|
|
|
|
Cilindri de fonograf |
Benzi magnetofon |
|
|
|
|
|
Fonoteca:
cilindri de fonograf - 14.164;
discuri, CD-uri - 5.722;
matrițe - 732. |
Bandoteca:
benzi magnetofon - 11.400;
audiocasete - 900. |
Fototeca:
clișee pe sticla - 394;
clișee - 220.000 imagini. |
|
|
|
|
Filmoteca:
pozitive - 355;
negative - 315;
reversibile - 141;
videocasete - 90. |
Fond manuscris complementar:
fise fonograma - 42.500;
fise magnetofon - 80.000;
texte fonograma - 27.000;
texte magnetofon 30.000;
texte disc - 2.000;
fișe informații - 30.000;
fișe informatori - 15.400;
transcrieri muzicale - 24.000;
transcrieri literare - estim. 300.000
pagini;
fișe pentru fotografii - 25.000;
chinetograme - 4.050;
desene, schițe - 401. |
Fond manuscrise valorice:
Constantin Brăilou, Harry Brauner, Alexandru
Voevidca, Constantin Rădulescu-Codin,
Gheorghe Fira, Nicolae Lighezan, Henry H.
Stahl, George Cucu, Tiberiu Brediceanu etc.
|
|
|
|
Fondul Atlasului Etnografic Român (AER) |
Fond manuscrise lucrări ale I.E.F. |
Fonduri de interes special:
aromânii;
românii din afara granițelor: Basarabia,
Banatul iugoslav, Bulgaria, Timoc, Albania,
Ungaria;
minorități;
folclor din alte tari |
|
|
|
|
BIBLIOTECA |
|
|
|
Biblioteca, una dintre
cele mai bogate cu profil etnologic din
București, dispune de un fond de carte cu
peste 50.000 de volume, cărți și periodice.
Între seriile aproape integrale se află:
-
Folklore Fellows Communication, Finlanda
(nr. 1/1910 - nr. 298/ 2009);
-
Rheinisch-westfälische Zeitschrift für
Volkskunde, Germania (1954-2010);
-
Schweizrisches Archiv für Volkskunde,
Elvetia (1955-2010);
-
Österreichische Zeitschrift für
Volkskunde, Austria (1956-2010);
-
Mousaion. South African Journal of
Insformation Studies, Africa de Sud
(1957-2010);
-
Literatura Ludowa, Polonia (1957-2010);
-
Fabule. Zeitschrift für
Erzählforschung/Journal of Folktale Studies,
Germania (1958-2010);
-
Narodna Umjetnost, Croația (1962-2010);
-
Etnografia Polska, Polonia, (1964-2009);
-
Yearbook for Traditional Music
(International Council for Traditional
Music), (1969-2010);
-
Bulgarski Folklor, Bulgaria (1975-2009);
-
Bulletin of the National Museum of
Ethnology, Japonia (1977-2010);
-
Anthropology Today, Anglia (1989-2010)
etc.
Biblioteca mai conține
periodicele importante și volume (folclor,
etnografie, etnologie) apărute în România
începând din sec. al XIX-lea până astăzi.
Fonduri deosebite sunt: cel cu peste 1800 de
volume, donat de Constantin Brăiloiu, cel
care provine de la Arhiva de Folklore, 7000
de volume, care, în 1949, a constituit baza
bibliotecii Institutului de Folclor, precum
și serile integrale: Din viata poporului
român, publicata sub auspiciile
Academiei Române începând cu anul 1908,
Colecția Națională de Folclor,
Atlasul Etnografic Român, Documente
etnografice românești etc.
Biblioteca este consultată de cercetători
din diferite domenii umaniste, profesori,
studenți, oameni de cultură interesați de
cunoașterea fenomenului de cultură orală,
artiști, jurnaliști etc. |
|
|
|