|
|
Academia
Română este
cel mai înalt
for științific
și cultural al
României, care
reunește
personalități
marcante din
țară și din
străinătate din
toate domeniile
științei, artei
și literaturii.
În prezent
Academia Română
îndeplinește
trei roluri
majore:
|
|
Academia
Română ca for de
consacrare |
|
Prin lege și
statut Academia
Română poate
avea un număr
maxim de 181
membri titulari
și corespondenți
și 135 membri de
onoare din care
cel mult 40 din
țară, iar
numărul
membrilor
titulari nu
poate depăși
numărul
membrilor
corespondenți pe
ansamblul
Academiei
Române.
În prezent
Academia Română
are 79 membri
titulari, 71
membri
corespondenți
(total 150), 38 membri de
onoare din țară și 83 membri de onoare
din străinătate (total 121).
În perioada
2014 - 2016 au
fost aleși:
- 20
membri
titulari
- 28 membri
corespondenți
- 6
membri de
onoare din
țară
- 17
membri de
onoare din
străinătate
- 3
membri
post-mortem
În 18 noiembrie
2008 Prezidiul
Academiei a
adoptat un
Regulament
pentru primirile
de membri în
Academia Română,
care prevede:
“Unicul
criteriu de
primire în
Academia Română
este caracterul
de excepție al
contribuției
candidatului în
știință sau
cultură (impact
asupra
domeniului în
care activează,
originalitatea
contribuțiilor,
într-un cuvânt
excelența în
cercetare și
creație).
Reputația
națională și
internațională a
candidatului
este un factor
important în
acceptarea unei
candidaturi.”
În acest mod,
este consolidată
funcția de
consacrare a
Academiei
Române. |
|
Academia
Română
ca
pilon
al
cercetării
românești |
|
În România,
principalii
actori în
cercetare,
definiți prin
producția
științifică (în
particular prin
publicații
monitorizate
internațional)
sunt
universitățile,
Academia Română
și institutele
naționale de
cercetare și
dezvoltare [...] |
|
Academia
Română
ca
participant
activ
în
viața
societății
românești |
|
Prin tradiție și
statut Academia
Română nu
participă direct
la viața
politică a
țării.
Obiectivele ei
presupun o
totală
independență
față de
ideologiile de
partid și față
de orice
angajament
electoral, dar
Academia nu
poate trata cu
indiferență
evenimentele
care au loc pe
scena publică.
Membrii și
cercetătorii din
institutele
Academiei sunt
posesorii unor
cunoștințe și ai
unei experiențe
care pot fi
utile în
abordarea unor
probleme
importante
pentru societate
și găsirea
soluțiilor
necesare. În
acest sens,
Academia Română
se implică, fie
la solicitarea
autorităților,
fie din proprie
inițiativă,
atunci când
consideră
necesar să-și
aducă
contribuția sau
să-și expună
poziția.
O contribuție
semnificativă a
avut Academia
Română, prin
colaboratori și
experți, la
elaborarea
“Strategiei
Naționale pentru
Dezvoltarea
Durabilă a
României.
Orizonturi
2013-2020-2030”,
document
întocmit de
Guvernul
României și
Programul
Națiunilor Unite
pentru
Dezvoltare,
publicat în
decembrie 2008
și prefațat de
Primul Ministru,
de Ministrul
Mediului și
Dezvoltării
Durabile și de
președintele
Academiei Române
[...] |
|
|
|
|
|