Constituirea României moderne
Autor: Dan Berindei

 

Apărută la Editura Enciclopedică, noua lucrare a acad. Dan Berindei, „Constituirea României moderne” reia, aprofundează și nuanțează ideile asupra cărora distinsul autor a stăruit mai bine de șase decenii.

În „Cuvântul înainte” mărturisește: „Am simțit nevoia ca acum, la ore pentru mine de bilanț final să mă întorc pe drumurile cunoscute, des străbătute, pentru a mai reconstitui odată acele timpuri și a încerca să dau viață și unor personalități dominante ale epocii.”

În paginile cărții, autorul invită cititorul să-l însoțească într-o călătorie prin acele vremuri și o face pe parcursul a patru mari capitole: „În preajma Unirii”, „Înfăptuirea Unirii Principatelor”, „Dezvoltarea internă în timpul Domniei lui Alexandru Ioan Cuza” și „Politica
externă a statului modern în tipul lui Cuza Vodă”
.

 

De-a lungul a peste cinci sute de pagini, cu o bibliografie impresionantă și cu numeroase și semnificative note explicative, istoricul Dan Berindei face, sine ira et studio, o frescă a acelor ani care au marcat în chip hotărâtor istoria noastră. Odată constituit, statul național a reprezentat un stat modern, cum o demonstrează cei șapte ani de domnie ai lui Alexandru Ioan Cuza și, în acest sens, sunt înfățișate pe larg toate reformele înfăptuite ca și politica externă „care reprezintă până azi un model”. Toate duc cronologic și logic la concluzia: „Unificarea nu a fost limitată la desființarea unor granițe nefirești, ci noul stat care s-a constituit a trăit un proces de reformare modernă fundamentală, multiformă, care a stat la temeiul dezvoltării sale pe mai departe…” și amintim anul 1877, al Independenței. Pentru toate 24 ianuarie 1959, cu ceea ce i-a premers și ceea ce a urmat, rămâne pentru totdeauna ca fiind „cea dintâi fază a unui proces istoric, care avea să se încheie la 1 decembrie 1918”.

Cititorul are prilejul să găsească într-un tot unitar toate cunoștințele „risipite” în alte volume și, astfel, să înțeleagă mai bine acel timp și, mai ales, „participarea românilor din acea vreme la opera de constituire a României”.

Construit ca „un edificiu articulat, din piese disparate”, cu „unele adaosuri care s-au impus”, lucrarea readuce în memoria noastră o etapă a istoriei noastre și, cu gândul la opera istoricului Dan Berindei, îi înțelegem „simțământul de nostalgie …de a nu fi fost efectiv împreună cu ei pentru a contribui și eu la realizarea unei opere pe care ei au reușit-o depășind piedici și ostilități!”

   

 

copyright © Academia Română 2006

copyright © Academia Română 2006