4 aprilie este Ziua uşilor deschise la Academia Română. Este ziua care aminteşte că, în anul 1866, când locotenenţa domnească, prin decretul nr. 582 hotăra înfiinţarea Societăţii Literare Române cu misiunea “de a determina ortografia limbii române, de a elabora gramatica limbii române, de a începe şi realiza lucrarea dicţionarului român”, devenită, la scurt timp, Societatea Academică Română. 

În 1879, Societatea Academică s-a transformat în Academia Română cu misiunea de a se preocupa de “cultura limbei şi istoriei naţionale, a ştiinţelor şi a frumoaselor arte”. De-a lungul anilor, acest simbol al unităţii românilor şi-a îmbogăţit şi diversificat activitatea astăzi fiind un for de consacrare a celor mai reprezentative personalităţi din domeniile ştiinţei, culturii şi artei şi, totodată, o puternică instituţie de cercetare fundamentală. 

Actuala structură a Academiei Române cuprinde 14 secţii – filologie şi literatură; ştiinţe istorice şi arheologie; ştiinţe matematice; fizice; chimice; geonomice; tehnice; biologice; medicale, agricole şi silvice; economice, juridice şi sociologie; filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie; arte, arhitectură şi audio-vizual; ştiinţa şi tehnologia informaţiei. 

În cele 64 de institute şi centre de cercetare îşi desfăşoară activitatea aproximativ 1800 de cercetători atestaţi. 

Cum s-a spus, Academia Română este un adevărat parlament al oamenilor de ştiinţă şi cultură, care se implică în viaţa noastră socială şi, totodată, se adaptează cu realizări remarcabile în structurile ştiinţifice româneşti, europene şi mondiale.