Dimitrie Cantemir
Principele cărturar omagiat la Academia Română
17-18 noiembrie 2014, Aula Academie Române

La 300 de ani de la primirea lui Dimitre Cantemir în Academia din Berlin, Academia Română îi dedică o sesiune ştiinţifică cu participare internaţională, defăşurată pe parcursul a două zile, 17 şi 18 noiembrie 2014. Vor susţine comunicări preşedintele Academiei Române, acad. Ionel-Valentin Vald, academicienii Răzvan Theodorescu, Dan Berindei, Eugen Simion, Alexandru Surdu, Ioan-Aurel Pop, prof. Ştefan Lemny de la Biblioteca Naţională din Paris, prof. Serghei Frantsouzoff, de la Academia de Ştiinţe din Sankt Petersburg, prof. dr. Tasin Gemil, director al Institutului de Turcologie şi Studii Central-Asiatice, prof. Dr. Mihai Maxim, Centrul de Studii Turce "Dimitrie Cantemir" ş.a.

Spirit enciclopedic, cu preocupări în domeniile filosofiei, geografiei, istoriei, lingvisticii, etnografiei, muzicologie, Dimitrie Cantemir rămâne în istorie ca om politic şi cărturar. A fost umanist prin vocaţie, înzestrat cu o mobilitate intelectuală de excepţie. A trăit numai 49 de ani şi a lăsat moştenire o operă monumentală, la care ne vom întoarce mereu. Divanul sau Gâlceava înţeleptului cu lumea, Istoria ieroglifică, Istoria creşterii şi descreşterii Imperiului Otoman, Hronicul vechimii româno-moldo-vlahilor, Descriptio Moldaviae sunt titlurile pe care fiecare dintre noi le-a întâlnit în manualele şcolare. Principele cărturar s-a dedicat cu deosebire studiilor academice, majoritatea redactate în limba latină, dar şi în arabă şi rusă: Compendiolum universae logices institutionis, Monarhiarum Physica Examinatio, Книга система мухамеданской религий, Kitab-i-musiki.

Descendent al unei familii de nobili, format la Constantinopol, Dimitrie Cantemir şi-a dorit să urce şi să rămână pe scaunul Moldovei, aspiraţie împlinită doar pentru puţină vreme (1710-1711).

După înfrângerea în bătălia de la Stănileşti (1711), pleacă în Rusia şi se integrează mediului cultural de la Curtea ţarului Petru I. Aici se impune prin vasta sa cultură şi prin conversaţia inteligentă şi elegantă. Vorbea fluent latină, greacă, italiană, franceză, turcă, arabă, persană.
În anul 1714 Dimitrie Cantemir este ales membru al Academiei de Ştiinţe din Berlin. La cererea prestigioasei instituţii, principele cărturar scrie Descriptio Moldaviae, singura sa lucrare scrisă în limba română.

La 300 de ani de la primirea lui Dimitre Cantemir în Academia din Berlin, Academia Română îi dedică o sesiune ştiinţifică cu participare internaţională, defăşurată pe parcursul a două zile, 17 şi 18 noiembrie 2014. Vor susţine comunicări preşedintele Academiei Române, acad. Ionel-Valentin Vald, academicienii Răzvan Theodorescu, Dan Berindei, Eugen Simion, Alexandru Surdu, Ioan-Aurel Pop, prof. Ştefan Lemny de la Biblioteca Naţională din Paris, prof. Serghei Frantsouzoff, de la Academia de Ştiinţe din Sankt Petersburg, prof. dr. Tasin Gemil, director al Institutului de Turcologie şi Studii Central-Asiatice, prof. Dr. Mihai Maxim, Centrul de Studii Turce "Dimitrie Cantemir" ş.a.

Biroul de presă al Academiei Române