Consecinţele benefice ale Unirii Principatelor Române
- Cronica evenimentului -

Cu prilejul aniversării a 156 de ani de la Unirea Principatelor Române, în data de 24 ianuarie 2015, Patriarhia Română şi Academia Română au organizat împreună o sesiune de comunicări ştiinţifice, precedată de un Te Deum şi de ceremonia depunerii coroanelor de flori la statuia lui Alexandru Ioan Cuza din faţa Catedralei Patriarhale din Bucureşti.

La finalul slujbei de Te Deum, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a reiterat decizia Patriarhiei Române şi a Academiei Române de a omagia împreună actul istoric de la 24 ianuarie, petrecut într-o clădire situată pe Dealul Mitropoliei, pe locul unde se află acum Palatul Patriarhiei:

"Noi am considerat că, întrucât Unirea Principatelor s-a realizat într-o clădire a Bisericii care exista pe locul actualului Palat al Patriarhiei şi întrucât domnitorul Alexandru Ioan Cuza în 8 februarie 1859, după alegerea din 24 ianuarie, a fost binecuvântat ca domnitor al Principatelor Unite în această Catedrală, este necesar ca aici, pe dealul Mitropoliei, unde s-au desfăşurat ceasurile unirii să aniversăm cu rugăciune şi acţiune acest eveniment, dar nu singuri, ci Patriarhia Română împreună cu Academia Română - cele mai venerabile instituţii ale culturii şi spiritualităţii româneşti. Iată, astăzi, din nou împreună cu membrii Academiei Române vom vorbi despre consecinţele benefice ale Unirii Principatelor."

Sesiunea de comunicări ştiinţifice, cu titlul "Consecinţele benefice ale Unirii Principatelor Române" s-a desfăşurat în Sala Sfântului Sinod din Reşedinţa patriarhală, începând cu ora 11.30, şi a fost moderată de acad. Ionel-Valentin Vlad, Preşedintele Academiei Române.

Preşedintele Academiei Române, acad. Ionel-Valentin Vlad, a apreciat în cuvântul său că unirea principatelor a reprezentat un uriaş progres pentru naţiunea română:

"Nu totul a fost perfect, dar a fost un progres uriaş. Între instituţiile care s-au bucurat de atenţia domnitorului au fost deopotrivă Biserica Ortodoxă strămoşească şi forul cel mai înalt al culturii naţionale care îşi contura în acei ani profilul. Iată de ce ni se pare firesc să salutăm cu bucurie că între noi s-a statornicit o adevărată tradiţia de a sărbători împreună, aici pe istoricul deal al Mitropoliei, Patriarhiei astăzi - Colina Bucuriei -, actul de la 24 ianuarie, de a marca marea lui însemnătate şi consecinţele pentru dezvoltarea ulterioară a statului Român. Cele două instituţii fundamentale ale statului sunt strâns legate prin aceleaşi obiective de promovare a ideii de unitate naţională, de cultivare a culturii şi de a respecta marile valori ale neamului românesc."

În comunicarea sa acad. Dan Berindei, Preşedintele de onoare al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologice a Academiei Române, a subliniat faptul că urmările Unirii de la 1859 au avut consecinţe importante pentru istoria continentului european:

"De data aceasta nu a mai fost vorba de o simplă schimbare de domnie. De la două ţări având o existenţă paralelă şi apropiată, dar totuşi separate una de alta, s-a ajuns la o unificare. Pe harta Europei a apărut un stat de dimensiuni mai mari. Tratatul de la Paris a modificat în mod decisiv locul pe care îl ocupa acest stat nou format pe harta continentului. Nu a mai fost vorba doar de un stat vasal Imperiului Otoman supus totodată protectoratului Rusiei, ci de un stat care a rămas într-o vasalitate foarte atenuantă, dar care a fost scos de sub protectoratul Rusiei, acesta fiind înlocuit cu o garanţie colectivă a ansamblului puterilor. Independenţa devenea în mod obiectiv un ţel firesc."

Comunicarea susţinută de Preasfinţitul Episcop Vicar Patriarhal, Varlaam Ploieşteanul a prezentat politica bisericească a domnitorului Alexandru Ioan Cuza:

"După unirea celor două principate româneşti, Moldova şi Ţara Românească şi a creării în 1859 a Principatelor Unite ale Valahiei şi Moldovei cele două Mitropolii Ortodoxe Româneşti, autocefale de facto, s-au unit pentru a crea Biserica Ortodoxă Română şi a avea ca Întâistătător pe Mitropolitul Ungrovlahiei cu reşedinţa la Bucureşti care în 11 ianuarie 1865 a primit din partea domnitorului Cuza titlul de Mitropolit primat al României. Patriarhia Ecumenică a recunoscut la 25 aprilie 1885 autocefalia Bisericii Ortodoxe Române prin tomosul semnat de Patriarhul Ioachim al IV-lea."

În cadrul evenimentului au avut intervenţii acad. Eugen Simion, preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură, acad. Sabina Ispas, acad. Nicolae Breban.

Biroul de presă al Academiei Române