Academia Română
organizează
miercuri, 7
septembrie 2016,
sesiune
științifică
omagială "Alexandru
Șafran
(1910-2006),
Membru de onoare
al Academiei
Române".
Evenimentul se
va desfășura în
Aula Academiei
Române, începând
cu ora 11.
Sesiunea
științifică va
fi onorată de
prezența acad.
Ionel-Valentin
Vlad,
Președintele
Academiei
Române, care va
deschide
lucrările cu
alocuțiunea
„Lumina și
Marele Rabin
Alexandru
Șafran“.
În cadrul
evenimentului
vor susține
comunicări:
prof. Avinoam
Șafran
(Universitățile
Geneva și
Paris): „L’unité
de pensée et
d’action
d’Alexandre
Safran“, dr.
Aurel Vainer
(Președintele
Federației
Comunităților
Evreiești din
România): „Dr.
Alexandru Șafran
- Rabin
înțelept, savant
erudit, luptător
pentru cauza
evreilor din
România“, prof.
Jean Askenasy
(Universitatea
din Tel-Aviv):
„Fizica quantică
în filosofia
Marelui Rabin
Alexandru
Șafran“, prof.
Moshe Idel
(Universitatea
Ebraică
Ierusalim):
„Kabala și
Marele Rabin
Alexandru
Șafran“, prof.
Carol Iancu
(Universitatea
„Paul Valéry“
din
Montpellier):
„Alexandre
Safran, une vie
de combat, un
faisceau de
lumière“.
Sesiunea
științifică va
fi urmată de
prezentarea
cărții scrise de
prof. Carol
Iancu,
„Alexandre
Safran et les
Juifs de
Roumanie durant
l’instauration
du communisme.
Documents
inédits des
archives
diplomatiques
américaines et
britanniques
(1944-1948)“,
apărută la
Editura
Universității
„Alexandru Ioan
Cuza“ din Iași,
în colecția
Historica, seria
Dagesh.
Manifestarea se
va încheia cu
decernarea
„Medaliei dr.
Alexandre
Safran“ domnului
acad.
Ionel-Valentin
Vlad, de către
domnul dr. Aurel
Vainer,
Președintele
Federației
Comunităților
Evreiești din
România.
***
Alexandru
Șafran
(1910-2006) s-a
impus în
conștiința
contemporană ca
una dintre cele
mai
reprezentative
personalități
ale iudaismului
mondial. Născut
în 1910,
Alexandru Șafran
devine în 1940
șef rabin al
Cultului Mozaic
din România, cel
mai tânăr șef
rabin din lume.
Tot începând cu
1940 este
senator în
Parlamentul
României ca
reprezentant al
populației
evreiești. În
anii celui de-al
doilea război
mondial a fost
conducătorul
Comitetului de
rezistență al
evreilor din
România,
recunoscut drept
cel mai mare
luptător pentru
apărarea
intereselor
populației
evreiești din
acel timp.
Expulzat din
România în 1947,
Alexandru Șafran
s-a stabilit în
Elveția, unde a
devenit, în
1948, mare rabin
al Comunității
Evreiești din
Geneva și unde
și-a început
activitatea
academică. A
fost profesor la
Universitatea
din Geneva și la
Institutul
Universitar din
Bossey, precum
și la o serie de
universități
europene,
americane și
israeliene.
Universitatea
Bar-Ilan din
Israel a
înființat
Catedra de
cercetări în
studiul Cabalei,
care-i poartă
numele.
Cărturar,
teolog, filosof,
istoric și
literat,
Alexandru Șafran
a publicat peste
220 de lucrări,
studii, eseuri,
articole, cărți,
traduse în mai
multe limbi,
care înglobează
toate domeniile
spiritualității
evreiești și
care i-au adus o
recunoaștere
unanimă. Între
acestea sunt de
notorietate: „La
Cabale“
(publicată în
mai multe ediții
- 1960, 1972,
1979, 1983, 1988
și tradusă în
ebraică,
engleză,
germană,
italiană,
japoneză,
portugheză și
română), „Israël
dans le temps et
dans l’espace.
Thèmes
fondamentaux de
la spiritualité
juive“ (1980,
tradusă în
ebraică, engleză
și germană),
„Resisting the
Storm Jerusalem“
(1987, tradusă
în ebraică), „Un
tison arraché
aux flammes“
(1989, tradusă
în germană și
italiană),
„Legile secrete
ale lumii“ ș.a.
În martie 1997 a
fost ales
membru de onoare
al Academiei
Române, iar în
data de 19 iunie
i-au fost
înmânate
însemnele
academice,
rostind cu acest
prilej discursul
„Percepțiunea
Dumnezeirii în
Cabală, în
filosofie și
știință”, o
subtilă analiză
a crizei omului
contemporan. |