Ziua Academiei Române - 151 de ani

Academia Română va sărbători luni, 3 aprilie 2017, în sesiune solemnă a Adunării Generale, împlinirea a 151 de ani de la înfiinţare. Evenimentul se va desfăşura în Aula Academiei Române, începând cu ora 10.

Sesiunea va fi condusă de acad. Ionel-Valentin Vlad, Preşedintele Academiei Române, al cărui discurs de deschidere va face referiri la misiunea Academiei Române de-a lungul unui secol şi jumătate de istorie modernă a României, precum şi la rolul instituţiei în cultura şi ştiinţa românească.

Sesiunea va fi onorată de prezenţa autorităţilor Statului Român, de personalităţi ale culturii şi ştiinţei româneşti, de membri ai academiilor europene. Administraţia Prezidenţială va transmite un mesaj de felicitare.

Vor rosti alocuţiuni: Călin Popescu Tăriceanu, Preşedintele Senatului - Parlamentul României, Liviu Dragnea, Preşedintele Camerei Deputaţilor - Parlamentul României, ASR Principesa Margareta, Custodele Coroanei, Sorin Grindeanu, Prim-Ministrul României, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, membru de onoare al Academiei Române, IPS Monseniorul Ioan Robu, Arhiepiscop, Mitropolit al Arhiepiscopiei Catolice de Bucureşti, membru de onoare al Academiei Române. Vor vorbi, de asemenea, prof. Pavel Năstase, Ministrul Educaţiei Naţionale, Şerban-Constantin Valeca, Ministrul Cercetării şi Inovării, Ioan Vulpescu, Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, prof. Ecaterina Andronescu, preşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Senatul României, prof. Mihnea Costoiu, senator, rectorul Universităţii "Politehnica" din Bucureşti. Sesiunea omagială va fi încheiată de alocuţiunea susţinută de acad. Florin Gheorghe Filip, director general al Bibliotecii Academiei Române, care va prezenta activitatea şi performanţele acestei instituţii ce împlineşte anul acesta, la rândul său, 150 de ani de la fondare.

Evenimentul va fi urmat de vernisarea expoziţiei "Biblioteca Academiei Române - o lume a cunoaşterii", la ora 14, în Sala "Theodor Pallady", unde vor fi expuse lucrări din bogatul patrimoniu al Cabinetelor de Manuscrise şi Carte Rară, de Stampe şi de Numismatică şi vor fi prezentate expoziţiile virtuale în acces public permanent pe site-ul Bibliotecii.


ACADEMIA ROMÂNĂ

Academia Română este cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al României, care reuneşte personalităţi marcante din ţară şi din străinătate, din toate domeniile ştiinţei, artei şi literaturii.

Forul suprem de consacrare în cultura şi ştiinţa românească îşi are actul de naştere în Decretul Locotenenţei Domneşti din 1/13 aprilie 1866 prin care se înfiinţa în Bucureşti Societatea Literară Română, având ca prime sarcini stabilirea ortografiei limbii române, elaborarea şi publicarea dicţionarului şi gramaticii limbii române.

Societatea a fost alcătuită, pentru început, din 21 de membri aleşi din toate provinciile româneşti (trei din Moldova, patru din Muntenia, trei din Transilvania, câte doi din Banat, Maramureş şi Bucovina, trei din Basarabia şi doi din Macedonia).

Membrii fondatori au fost: Vincenţiu Babeş, George Bariţiu, Ioan D. Caragiani, Timotei Cipariu, Dimitrie Cozacovici, Ambrosiu Dimitrovici, Alexandru Hasdeu, Ion Heliade-Rădulescu, Iosif Hodoş, Alexandru Hurmuzachi, Andrei Mocioni, Gavriil Munteanu, Alexandru Roman, Ion G. Sbiera, Constantin Stamati, Ioan Străjescu. În 1867 s-au alăturat Vasile Alecsandri, Ştefan Gonata, Nicolae Ionescu, August Treboniu Laurian, Titu Liviu Maiorescu, Ioan C. Massimu, Costache Negruzzi, Constantin A. Rosetti, Vasile Urechiă-Alexandrescu, cu toţii consideraţi membri fondatori ai Academiei Române.

Un an mai târziu, în august 1867, a fost aprobat Statutul Societăţii Literare Române, care menţionează constituirea Societăţii Academice Române, "cu scopul de a lucra la înaintarea literelor şi a ştiinţelor între români", "corp independent în lucrările sale de orice natură". Ea urma să cuprindă trei secţiuni: literară-filologică, istorică-arheologică şi a ştiinţelor naturale.

Astăzi, Academia Română are un număr de 14 secţii, în care, prin lege şi statut, pot fi înscrişi maximum 181 de membri titulari şi corespondenţi şi 135 de membri de onoare, din care cel mult 40 din ţară.
 

Biroul de presă al Academiei Române