|
Academia Română
a desemnat
vineri, 20
aprilie 2018,
prin vot secret,
în cadrul
Adunării
Generale, patru
din cei cinci
membri ai
Biroului
Prezidiului.
Astfel, în
funcția de
vicepreședinte
au fost aleși:
acad. Bogdan C.
Simionescu (cu
119 voturi),
acad. Victor
Spinei (cu 113
voturi), acad.
Răzvan
Theodorescu (cu
103 voturi),
acad. Victor
Voicu (cu 93 de
voturi). Numărul
voturilor
exprimate a fost
de 130. Funcția
de secretar
general a rămas
vacantă, urmând
a fi organizate
alegeri pe data
29 iunie 2018.
Conform
Statutului,
Biroul
Prezidiului este
organul executiv
și conduce
activitatea
Academiei Române
între
întrunirile
Prezidiului.
Organul suprem
de conducere a
Academiei Române
este Adunarea
Generală.
Ședința a fost
condusă de acad.
Ioan-Aurel Pop,
președintele
Academiei
Române.
Prezidiul
ședinței a fost
alcătuit din
acad. Cristian
Hera, acad.
Ionel Haiduc și
acad. Eugen
Simion, care au
deținut funcția
de președinte al
Academiei Române
în mandatele
precedente.
Acad. Bogdan
C. Simionescu
(70 de ani) este
inginer chimist.
S-a născut la
Iași, unde a
urmat liceul și
a continuat cu
studiile
superioare la
Facultatea de
Chimie
Industrială,
Secția
tehnologia
compușilor
macromoleculari,
din cadrul
Institutului
Politehnic.
Între 1972 și
1975 s-a
specializat la
Universitatea
Catolică din
Louvain, Belgia,
unde și-a
susținut teza de
doctorat cu tema
„Agregarea
moleculelor de
colorant sub
influența
polimerilor“. A
fost asistent
(1971-1978), șef
de lucrări
(1978-1990),
conferențiar
(1990-1992), iar
din 1992 este
profesor în
cadrul
Departamentului
polimeri
naturali și
sintetici la
Universitatea
Tehnică
„Gheorghe
Asachi“ din Iași
și șeful
Catedrei
Macromolecule
(1996-2003).
Profesor asociat
al Universității
Politehnica din
București
(1994-2006).
Director al
Institutului de
Chimie
Macromoleculară
„Petru Poni“ din
Iași
(2000-2014),
director al
Centrului de
Excelență
„Polimeri“ (din
2003) și
director al
Platformei de
formare și
cercetare
interdisciplinară
Materiale
polimerice înalt
performante
pentru medicină,
farmacie,
microelectronică,
stocare de
energie/
informații,
protecția
mediului (din
2006) al
Universității
Tehnice
„Gheorghe
Asachi“ din
Iași. În 2000
Academia Română
l-a ales membru
corespondent,
iar în 2009
membru titular
în cadrul
Secției de
științe chimice.
În perioada
2012-2014 a fost
președinte al
Filialei Iași a
Academiei
Române. În
perioada aprilie
2014 – aprilie
2018 a deținut
funcția de
vicepreședinte
al Academiei
Române.
Acad. Victor
Spinei (74
de ani) este
istoric și
arheolog. S-a
născut la
Lozova-Lăpușna
(Basarabia). A
făcut studii
liceale și
universitare la
Iași, unde a
absolvit
Facultatea de
Istorie-Filosofie
din cadrul
Universității
„Al. I. Cuza“
(1966). În 1977
a obținut
doctoratul în
științe istorice
la Universitatea
din București,
cu teza „Moldova
în secolele
XI-XIV“. A urmat
stagii de
documentare și
specializare în
Austria, China,
Franța,
Germania,
Israel, Italia,
Marea Britanie,
Statele Unite
ale Americii,
Spania, Suedia,
URSS. A fost
cercetător la
Institutul de
Istorie și
Arheologie „A.D.
Xenopol“ din
Iași
(1966-1990). Din
1990 este
cercetător la
Institutul de
Arheologie din
Iași, pe care
l-a condus în
calitate de
director în
perioada
2003-2011.
Profesor la
Facultatea de
Istorie a
Universității
„Al. I. Cuza“
din Iași,
începând cu
1990. A
coordonat
săpături
arheologice și a
cercetat
perioada de
început a epocii
medievale în
spațiul românesc
și cel sud-est
european. În
2001 a fost ales
membru
corespondent al
Academiei
Române, iar în
2015, membru
titular. Din
2015 este
vicepreședinte
al Academiei
Române și
coordonator al
Programului
„Centenar“
dezvoltat de
Academia Română.
Acad. Răzvan
Theodorescu
(78 de ani) este
istoric al
culturii și
istoric de artă.
S-a născut la
București, unde
a urmat studii
liceale și
universitare,
absolvind
Facultatea de
Istorie. În 1972
și-a susținut la
Universitatea
București teza
de doctorat cu
tema „Elemente
culturale
bizantine,
balcanice și
occidentale la
începuturile
culturii
medievale
românești în
sec. X-XIV“.
Și-a început
cariera
științifică în
1963, la
Institutul de
Istoria Artei,
unde a fost
cercetător și
director adjunct
științific. Din
1990 este
profesor la
Universitatea
Națională de
Arte din
București, în
cadrul căreia
susține
cursurile de
artă medievală
europeană,
tipologia artei
sud-est europene
și istoria
civilizației
europene. A fost
președinte al
Radioteleviziunii
Române
(1990-1992),
membru al
Consiliului
Național al
Audiovizualului
(1992-2000). A
fost ministru al
Culturii și
Cultelor
(2000-2004),
senator de Iași,
în aceeași
perioadă, și
senator de
Botoșani
(2004-2008).
Profesor invitat
la Centrul
Superior de
Studii Medievale
din Poitiers,
rector al
Universității
Media, șeful
primei catedre
umaniste UNESCO
din România. În
1993 a fost ales
membru
corespondent al
Academiei
Române, iar în
2000 membru
titular. Este
președintele
Secției de Arte,
arhitectură și
audiovizual a
Academiei
Române.
Acad. Victor
Voicu (78 de
ani) este medic
farmacolog. S-a
născut în comuna
Bolovani,
județul
Dâmbovița. A
efectuat studii
medicale ca
student militar
la Facultatea de
Medicină
Generală din
București,
obținând diploma
de medic în
1962, iar din
1971 este doctor
în medicină. A
fost asistent la
Catedra de
farmacologie
(1963-1966),
conferențiar
(1972-1990), iar
din 1992
profesor la
Catedra de
farmacologie,
toxicologie și
psihofarmacologie
clinică din
cadrul
Facultății de
Medicină a
Universității de
Medicină „Carol
Davila“ din
București și
profesor la
Facultatea de
Medicină din
Craiova
(1990-1992). A
fost cercetător
în cadrul
Centrului de
Radiologie și
Biologie
Moleculară din
București
(1964-1968,) șef
al Laboratorului
de farmacologie
și toxicologie
al Centrului de
Cercetări
Științifice
Medico-Militare
București
(1987-2001), iar
din 2001
director al
acestui Centru.
În perioada
1990-1995 a fost
șef al Direcției
medicale din
Ministerul
Apărării
Naționale. A
efectuat
cercetări
științifice în
farmacologia
experimentală și
clinică a
antihipertensivelor
și
antiaritmicelor,
psihofarmacologia
psihotomimeticelor
și drogurilor de
abuz. Este
deținător al
peste 30 de
brevete de
invenție, care
se referă mai
ales la
preparate
medicamentoase
noi. În 1991
Academia Română
l-a ales membru
corespondent și
a devenit
titular în 2001.
Este președinte
al Secției de
științe medicale
din Academia
Română și a
deținut, de două
ori, funcția de
secretar general
al Academiei
Române.
|
