Academia Română,
prin Filialele
sale Cluj-Napoca
și Timișoara,
Institutul de
Istorie „George
Barițiu“ și
Institutul de
Studii Banatice
„Titu
Maiorescu“, a
organizat în
data de 25
septembrie 2018
simpozionul
științific „Pe
urmele
generalului
Henri Mathias
Berthelot în
România“.
Evenimentul a
avut loc la
Centrul de
Dezvoltare
Durabilă Țara
Hațegului-Retezat
al Academiei
Române, al cărui
sediu este chiar
Conacul
Berthelot situat
în comuna cu
același nume din
județul
Hunedoara.
În cadrul
simpozionului au
luat cuvântul:
acad. Păun Ion
Otiman,
președintele
Filialei
Timișoara a
Academiei
Române, acad.
Ionel Haiduc,
președinte al
Academiei Române
în perioada
2006-2014,
Fabius-Tiberiu
Kiszely,
prefectul
judetului
Hunedoara, Maria
Huzoni, primar
al comunei
General
Berthelot,
prof.univ.dr.
Ioan Bolovan,
prorector
Universitatea
„Babeș Bolyai“
din Cluj Napoca
Temele abordate
s-au circumscris
momentului
istoric de la
1918 și rolului
generalului
francez Henri
Mathias
Berthelot în
participarea
României la
Primul Război
Mondial.
Particularizând,
vorbitorii au
amintit ipostaze
ale relației
generalului
Berthelot cu
Casa Regală a
României, dar și
întâlnirea
acestuia cu
reprezentanții
Consiliului
Național Român
din Timișoara în
decembrie 1918.
Academicianul
Păun Ion Otiman
a subliniat că
„Generalul
Berthelot este o
personalitate
fascinantă
pentru istoria
României,
glorioasă, care
a avut o
contribuție
esențială la
organizarea și
la izbânzile
Armatei Române,
alături de
Antantă, în
Primul Război
Mondial -
premise ale
constituirii
României Mari.
Generalul a fost
membru de onoare
al Academiei
Române. A fost
cetățean de
onoare al
României, iar
statul român,
pentru a-i
recompensa
truda,
sentimentele
deosebite față
de România, i-a
donat
așezămintele de
la Fărcădinul de
Jos, din Țara
Hațegului“.
Atât
oficialitățile
locale, cât și
istoricii
participanți au
vorbit și despre
istoria
Conacului
Berthelot, donat
de generalul
francez
Academiei Române
în anul 1926 și
confiscat de
regimul comunist
în 1948, cât și
despre
implicarea
Academiei
Române, cu
deosebire a
acad. Păun Ion
Otiman, secretar
general în
perioada
2006-2014,
pentru
reabilitarea
Conacului
Berthelot, aflat
în momentul
recuperării
într-un avansat
stadiu de
degradare, și
pentru
transformarea
acestuia într-un
modern centru de
cercetare.
Acad. Ioan-Aurel
Pop,
președintele
Academiei
Române, a
transmis cuvinte
de laudă și
recunoștință
acad. Păun Ion
Otiman pentru
implicarea și
eforturile
depuse:
„Domnia sa a
făcut prin acest
gest de
implicare
personală dar și
al Academiei
Române un gest
de care
generalul
Berthelot poate
fi mândru,
pentru că acad.
Păun Ion Otiman
a demonstrat
încă o dată prin
consecvența,
prin stăruința
domniei sale că
românii, chiar
dacă sunt
înfrânți pe
moment, chiar
dacă o duc greu
- și acest conac
știm foarte bine
cât de greu a
dus-o multă
vreme -, au
resurse să
demonstreze că
pot să renască,
precum pasărea
Phoenix, să fie
biruitori.“
Evenimentul
dedicat
generalului H.M.
Berthelot a fost
organizat de
Academia Română,
în parteneriat
cu Consiliul
Județean Timiș
și Societatea
Enciclopedică a
Banatului, și se
înscrie în seria
de manifestări
dedicate
Centenarului
Marii Uniri a
tuturor
românilor.
Generalul Henri
Mathias
Berthelot
(1861-1931),
ales membru de
onoare al
Academiei Române
în anul 1926, a
fost șeful
Misiunii
Militare
Franceze în
România în
timpul Primului
Război Mondial
și a avut o
contribuție
esențială în
refacerea și
reorganizarea
armatei române.
A fost consilier
strategic al
Regelui
Ferdinand și s-a
implicat în
susținerea
diplomatică și
militară a
cauzei
românești. În
semn de
recunoștință,
generalul
Berthelot a fost
decorat cu cele
mai înalte
distincții ale
statului român
și a fost
declarat
cetățean de
onoare al
României.
Conacul
Berthelot. În
1922, la
propunerea
Regelui
Ferdinand și a
Reginei Maria,
Parlamentul
României a
oferit în dar
generalului
Berthelot
conacul din
Fărcădinul de
Jos, ce
aparținuse
familiei Nopcea,
veche familie
nobiliară
românească din
Transilvania. În
anul 1926,
generalul
Berthelot a
decis să se
reîntoarcă în
Franța și a
donat Academiei
Române conacul,
împreună cu
domeniul pe care
se afla. La
câțiva ani după
instalarea
regimului
comunist, în
1948, imobilul a
fost
naționalizat și
transformat în
sediu de CAP,
patrimoniul său
fiind jefuit și
risipit. După
1989, Conacul a
suferit un
avansat proces
de degradare.
Odată cu
recuperarea lui
de către
Academia Română,
a fost
reabilitat și
introdus în
circuit
științific.
Inaugurat la 12
octombrie 2010,
actualul conac
ce poartă numele
generalului
adăpostește
Centrul de
dezvoltare
durabilă „Țara
Hațegului -
Retezat“ al
Academiei
Române, fiind
dotat cu sală de
conferințe,
laboratoare de
cercetare și
spații de
cazare.
|