|
Conducerea și
membri ai
Academiei Române
vor fi prezenți
vineri, 16
noiembrie 2018,
la Muzeul
Bucovinei din
Suceava, pentru
a celebra
împreună 100 de
ani de la unirea
Bucovinei cu
România.
Evenimentul va
fi onorat la cel
mai înalt nivel
de către membrii
Biroului
Prezidiului
Academiei
Române, acad.
Ioan-Aurel Pop,
președinte,
acad. Răzvan
Theodorescu,
acad. Victor
Voicu și acad.
Bogdan C.
Simionescu,
vicepreședinți.
Vor participa de
asemenea acad.
Eugen Simion,
președinte al
Secției de
filologie și
literatură,
acad. Dorel
Banabic,
președintele
Secției de
științe tehnice,
acad. Constantin
Toma, profesorii
Ionel Cândea,
Constantin
Zălinescu și
Sergiu
Nedevschi,
membri
corespondenți ai
Academiei
Române.
Manifestarea
este organizată
de Muzeul
Bucovinei și
Consiliul
Județean
Suceava, în
parteneriat cu
Academia Română.
Coorganizator:
Universitatea
„Ștefan cel
Mare“ din
Suceava.
Sesiunea solemnă
va avea loc la
Muzeul de
Istorie din
strada Ștefan
cel Mare, nr.
33, cuvântul de
întâmpinare
fiind adresat de
dr.
Constantin-Emil
Ursu, director
general al
Muzeului
Bucovinei, iar
Gheorghe Flutur,
președintele
Consiliului
Județean
Suceava, va
rosti un cuvânt
de salut.
Lucrările
sesiunii
omagiale vor fi
deschise de
președintele
Academiei
Române, acad.
Ioan-Aurel Pop.
În cadrul
evenimentului
vor susține
prelegeri: acad.
Răzvan
Theodorescu,
vicepreședinte
al Academiei
Române, prof.
Alexandrina
Cernov,
Universitatea
din Cernăuți, și
scriitorul
Vasile
Tărâțeanu, ambii
membri de onoare
al Academiei
Române și
fondatori ai
Societății
pentru Cultură
Românească
„Mihai Eminescu“
din Cernăuți. De
la Chișinău va
fi prezent acad.
Viorel
Prisăcaru,
membru al
Academiei de
Științe a
Moldovei. Va lua
de asemenea
cuvântul
prof.univ.dr.
Ștefan Purici,
prorectorul
Universității
„Ștefan cel
Mare“ din
Suceava.
Bucovina de Nord
va fi
reprezentată la
evenimentul de
la Muzeul
Bucovinei din
Suceava de o
delegație
românească
alcătuită din 12
membri de la
Cernăuți.
Pe data de 15/28
noiembrie 1918,
Congresul
General al
Bucovinei, organ
format din
reprezentanții
aleși ai
românilor și ai
naționalităților
din Ducatul
Bucovinei,
imediat după
înfrângerea și
destrămarea
Austro-Ungariei
la sfârșitul
Primului Război
Mondial, vota în
unanimitate
unirea cu
Regatul
României.
În Sala Sinodală
a Palatului
Mitropolitan din
Cernăuți,
Congresul
General al
Bucovinei, sub
președinția lui
Iancu Flondor,
decreta:
„Congresul
General al
Bucovinei,
întrupând
suprema putere a
Țării și fiind
învestit singur
cu puterea
legiuitoare, în
numele
suveranității
naționale,
hotărâm: unirea
necondiționată
și pentru vecie
a Bucovinei în
vechile ei
hotare, până la
Ceremuș, Colacin
și Nistru, cu
Regatul
României.“
Congresul a
trimis o
telegramă
omagială regelui
Ferdinand I,
numit „Rege și
Domn Liberator
și Purtător de
grijă al
Bucovinei“, iar
Iancu Flondor
venea la Iași,
în fruntea unei
delegații de 15
bucovineni,
pentru a
prezenta
autorităților
române mesajul
unirii
Bucovinei.
Actul unirii va
fi ratificat de
către regele
Ferdinand în
18/31 decembrie
1918, prin
decretul nr.
3744, publicat
în „Monitorul
Oficial“ o zi
mai târziu.
Iancu Flondor și
Ion Nistor vor
fi numiți
miniștri
secretari de
stat fără
portofoliu în
guvernul
central.
În anul 1919
începea procesul
diplomatic de
recunoaștere a
făuririi
României Mari pe
baza tratatelor
internaționale.
Chestiunea
Bucovinei va fi
prezentată și
susținută pe 1
februarie 1919
de către prim
ministrul Ion I.
C. Brătianu la
Conferința de
pace de la
Paris.
|
