|
Academia Română
va organiza
vineri, 1
februarie 2019,
sesiunea
aniversară
omagială
dedicată
scriitorului
Nicolae Breban,
cu prilejul
împlinirii
vârstei de 85 de
ani. Evenimentul
va avea loc în
Aula Academiei
Române, începând
cu ora 11.
Vor lua
cuvântul: acad.
Ioan-Aurel Pop,
președintele
Academiei
Române, acad.
Eugen Simion,
președintele
Secției de
filologie și
literatură,
acad. Victor
Voicu,
vicepreședinte
al Academiei
Române, și
prof.univ.dr.
Mircia
Dumitrescu,
membru
corespondent al
Academiei
Române, care vor
omagia
personalitatea
scriitorului
Nicolae Breban,
romancier,
eseist, poet,
dramaturg și
publicist cu o
carieră literară
de peste 60 de
ani.
Născut în 1934,
la Baia Mare,
într-o familie
de intelectuali,
privită și
tratată ostil de
către regimul
comunist
instaurat în
România după
1944 (tatăl
preot
greco-catolic,
mama de
naționalitate
germană),
Nicolae Breban
se înscrie cu
autoritate, încă
de la debut, în
galeria celor
mai mari
romancieri
români
postbelici,
primit cu elogii
de critica
literară.
Opera sa,
masivă,
complexă,
problematizantă,
avea să fie
redactată în
câteva etape,
marcate de
relația
autorului cu
regimul politic
de la București
din perioada
dictatorială. A
debutat
editorial în
1965, cu romanul
Francisca,
pentru care a
primit Premiul
Academiei
Române. În anii
imediat următori
publică romanele
În absența
stăpânilor
(1966) și
Animale bolnave
(1967), pentru
care primește
Premiul Uniunii
Scriitorilor din
România. În 1977
îi apare romanul
Bunavestire,
considerat o
capodoperă de
critica literară
și încununat din
nou cu Premiul
Uniunii
Scriitorilor,
dar atacat
vehement de
regimul politic
de la București,
întrucât autorul
intrase în
conflict deschis
cu Partidului
Comunist,
denunțând, în
1971, la Paris,
tezele culturale
dogmatice
adoptate de
regimul
Ceaușescu. Între
1986-1989,
exilat
provizoriu la
Paris, va scrie
piesele de
teatru
Culoarul cu
șoareci și
Bătrâna
doamnă și
fluturele și
îi apare romanul
Drumul la zid,
subintitulat
poem epic. Om al
proiectelor de
ample
dimensiuni,
Nicolae Breban
publică după
1990: trilogia
Amfitrion
(vol. I:
Demonii mărunți,
vol. II:
Procuratorii,
vol. III:
Alberta),
pentru care
primește, pentru
a treia oară,
Premiul Uniunii
Scriitorilor,
tetralogia epică
Ziua și
noaptea,
tetralogia
memorialistică
Sensul vieții,
volumele de
eseuri O
utopie tangibilă,
Riscul în
cultură,
Spiritul
românesc în fața
unei dictaturi.
Opera sa
literară a fost
tradusă în
franceză,
germană,
italiană,
suedeză, rusă,
bulgară,
maghiară,
lituaniană,
letonă,
bucurându-se de
o bună
circulație
internațională.
Redactor-șef al
revistei
România literară
până în 1971,
Nicolae Breban
va inaugura, în
1990, când
revine în țară,
noua serie a
revistei
Contemporanul.
Ideea europeană,
una dintre cele
mai vechi
publicații
românești de
politică,
știință și
cultură (fondată
în 1881), al
cărei director
este și în
prezent.
În octombrie
1997 scriitorul
Nicolae Breban
este ales membru
corespondent al
Academiei
Române, iar în
2009 membru
titular.
|
