Biblioteca
Academiei Române
organizează joi,
22 aprilie 2021,
ora 13, în sala
„Theodor
Pallady“,
vernisajul
expoziției
„Jacques Callot
și cercul său.
De la manierism
la baroc“.
Expoziția,
alcătuită din
peste 100 de
gravuri din
secolele al
XVII-lea și al
XVIII-lea, ce
fac parte din
colecțiile
Cabinetului de
Stampe, va fi
prezentată de
acad. Răzvan
Theodorescu,
vicepreședinte
al Academiei
Române și
președinte al
Secției de arte,
arhitectură și
audiovizual, și
de prof. univ.
Mircia
Dumitrescu,
membru
corespondent al
Academiei
Române. Vor lua
cuvântul prof.
ing. Nicolae
Noica, director
general al
Bibliotecii
Academiei
Române, și
Cătălina
Macovei,
curatoarea
expoziției.
Tema propusă,
„de la manierism
la baroc“,
urmărește să
reliefeze ideea
universalității
creației
gravorului și
desenatorului
francez Jacques
Callot
(1592-1635),
unul dintre
marii maeștri
europeni ai
tehnicii
acvaforte, ale
cărui compoziții
sunt
reprezentantive
pentru secolul
al XVII-lea, cu
reverberații și
influențe până
în secolul al
XVIII-lea.
Astfel,
expoziția
ilustrează
mediul
social-politic
și cultural în
care lucrează
artistul francez
Jacques Callot,
gravorul ducilor
de Toscana și
Lorena, dar și
influența lui
asupra unor
artiști din
aceste secole,
mai ales asupra
emulului său,
gravorul toscan
Stefano della
Bella.
Cu o viață
tumultoasă – la
doar 12 ani fuge
de acasă la
Florența –,
Jacques Callot
devine, după
câteva stagii de
ucenicie în
diverse
ateliere, un
apropiat al
Marelui Duce de
Toscana Cosimo
al II-lea, din
partea căruia
primește o lungă
serie de
comenzi, care,
în timp, îi vor
crea
celebritatea.
Între acestea se
numără portretul
lui Francesco
de’ Medici, din
1614, lucrarea
Vie de
Ferdinand Ier de
Toscane,
operele La
Guerre d’Amour
și La
Guerre de Beauté,
din 1616,
volumul
Caprices,
dedicat lui
Lorenzo de’
Medici și
capodopera
perioadei
florentine,
La Foire
d’Impruneta.
O parte dintre
acestea, precum
și lucrări
realizate de
emulii săi, vor
putea fi văzute
în cadrul
expoziției,
alături de opere
din a doua
perioadă a
creației lui
Jacques Callot,
dezvoltată după
1621 în orașul
său natal,
Nancy, din
Lorena, unde se
întoarce cu mare
regret.
„Oprindu-ne
asupra unor
gravuri
importante în
creația
artistului, am
încercat să
reliefăm
influențele
școlilor
germane,
flamande,
olandeze,
italiene și
franceze, de
unde Callot și-a
extras seva
creativă,
conferind
repertoriului
său iconografic
verva și
ingeniozitatea,
care i-au uimit
pe contemporani
și nu numai“
precizează
Cătălina
Macovei,
curatoarea
expoziției.
Expoziția este
însoțită de un
catalog în care
au fost
reproduse
lucrări aflate
în patrimoniul
Cabinetului de
Stampe al
Bibliotecii
Academiei
Române, dar și
câteva piese din
colecțiile
Muzeului
Național de Artă
al României,
care ilustrează
tema propusă.
Expoziția va
rămâne deschisă
în perioada 22
aprilie – 28 mai
2021 și poate fi
vizitată între
orele 9-14, cu
respectarea
tuturor normelor
sanitare în
vigoare.
|