|
Academia Română,
în parteneriat
cu Muzeul
Național al
Literaturii
Române,
organizează
miercuri, 22
septembrie 2021,
sesiunea
științifică
„Neagoe Basarab
– 500 de ani de
la moarte“.
Manifestarea va
avea loc în
Amfiteatrul „Ion
Heliade
Rădulescu“ al
Bibliotecii
Academiei
Române, începând
cu ora 11.
Sesiunea va fi
deschisă de
cuvântul acad.
Ioan-Aurel Pop,
președintele
Academiei
Române, reputat
istoric,
specialist în
perioada
medievală
românească și
europeană. Vor
susține
prelegeri ÎPS
Calinic,
Arhiepiscopul
Argeșului și
Muscelului,
acad. Răzvan
Theodorescu,
vicepreședinte
al Academiei
Române, acad.
Eugen Simion,
președintele
Secției de
filologie și
literatură a
Academiei
Române, prof.
dr. Dan
Zamfirescu,
prof. univ. dr.
Laura Bădescu.
Întâlnirea va fi
moderată de
prof. univ. dr.
Ioan Cristescu,
director general
al Muzeului
Național al
Literaturii
Române.
Cu acest prilej
va fi lansat
albumul-carte
„Învățăturile
lui Neagoe
Basarab către
fiul său
Theodosie“,
publicat de
Editura
Argeșului și
Muscelului în
limbile română,
engleză și
greacă, un
proiect susținut
de Guvernul
României.
La 500 de ani de
la moartea
voievodului
cărturar Neagoe
Basarab, autor
al celebrelor
„Învățături
către fiul său
Teodosie“,
Academia Română
evocă în sesiune
științifică
personalitatea
excepțională a
domnitorului
muntean,
luminând aspecte
mai puțin
cunoscute sau
aflate încă în
dezbatere și
analiză
documentară.
Născut către
sfârșitul
secolului al
XV-lea (1481 sau
1482), Neagoe
Basarab a rămas
în conștiința
românilor atât
ca domnitor
erudit, care a
condus Țara
Românească după
principii
europene
renascentiste,
cât și ca
principe
evlavios, ctitor
al ansamblului
monastic de la
Curtea de Argeș,
monument de
arhitectură
medievală,
devenit celebru
sub numele de
Mănăstirea
Argeșului.
Astfel, Curtea
de Argeș este în
timpul domniei
sale nu doar
capitala țării,
ci și capitala
ortodoxiei și a
culturii
românești.
Fin diplomat și
abil politician,
înzestrat cu o
inteligență vie,
dublată de o
educație și o
cultură aleasă,
Neagoe Basarab
s-a străduit să
stabilească
relații
diplomatice cu
Veneția și Roma,
să mențină
relații de
prietenie cu
Ungaria și chiar
să medieze
conflictele
dintre ortodocși
și catolici
pentru
realizarea unei
coaliții a
statelor
răsăritene
împotriva
expansiunii
turcești către
Europa,
asumându-și,
vizionar, un rol
de apărare a
creștinătății
europene.siunii
turcești către
Europa,
asumându-și,
vizionar, un rol
de apărare a
creștinătății
europene.
|
