„Chimiștii
români sunt
foarte buni”
Johanna
Aizenberg s-a
născut la
Cernăuți și,
când avea vârsta
de 17 ani, a
plecat din
nordul Bucovinei
la studii în
străinătate. A
reușit să-și
formeze o
carieră. Acum
este
cercetătoare de
top în domeniile
biomimetică,
autoasamblare,
ingineria
cristalelor,
nanofabricare,
biooptică,
biomateriale și
biomecanică.
Deține o serie
de poziții
înalte în
domeniile
universitar și
de cercetare
printre care
Amy Smith
Berylson
Professor of
Materials
Science and
Professor of
Chemistry &
Chemical
Biology;
Director, Kavli
Institute for
Bionano Science
and Technology;
Core Member,
Wyss Institute
for Biologically
Inspired
Engineering
la Universitatea
Harvard. A
publicat peste
200 de articole
științifice.
Simpozionul
internațional
„Cristofor I.
Simionescu”
(31 mai - 2
iunie 2016) a
fost prilejul
pentru care a
vizitat România
de două ori -
mai întâi, în
urmă cu trei ani
de zile. Atunci,
tot grație
manifestării
științifice
organizată de
Academia Română
și Institutul de
Chimie
Macromoleculară
„Petru Poni” din
Iași, a avut
ocazia să
revadă, după mai
bine de 20 de
ani, și locurile
natale. Își
amintește cu
plăcere de
excursia la
Cernăuți din
2013, dar
emoțiile le-a
retrăit cu
aproape aceeași
intensitate și
acum, la
București (Foto).
Prof. Johanna
Aizenberg:
Îmi place
Bucureștiul!
Străzile sunt la
fel ca cele din
Cernăuți și îmi
par familiare.
Orașul este o
parte din tot
ceea ce poate să
reprezinte
acasă! Nu știu
să explic de ce,
dar simt că este
un oraș apropiat
de mine.
Părintele
științei
polimerilor în
România a fost
un vizionar
Prof. Johanna
Aizenberg:
Cu siguranță,
chimia
macromoleculară
românească este
de notorietate
mondială. De
aceeași faimă se
bucură și alte
domenii
înrudite, chimia
polimerilor sau
chimia
supramoleculară.
Știința
polimerilor, ca
disciplină de
studiu ori ca
departament, a
fost stabilită
aici și apoi în
alte părți din
lumea științei.
Putem spune că
profesorul
Cristofor I.
Simionescu a
fost părintele
științei
polimerilor în
România, mai
mult chiar, a
fost un vizionar
care a gândit
chimia
polimerilor ca
pe un domeniu
important al
științei cu mult
înainte să
devină subiect
de investigație
științifică în
altă parte.
Știam toate
acestea înainte
de a veni în
România și o
spun fără să țin
cont de faptul
că sunt din
Bucovina. Da,
chimiștii
români, cu
precădere cei
din domeniul
polimerilor,
sunt foarte
buni!
Natura, sursă
de inspirație
pentru
problemele
nerezolvate ale
științei
Prof. Johanna
Aizenberg:
Întotdeauna am
fost interesată
de soluțiile pe
care natura le-a
dezvoltat pentru
rezolvarea unor
situații din
mediul
înconjurător. În
prezentarea pe
care am
susținut-o în
Aula Academiei
Române am supus
atenției doar o
mică parte din
rezultatele pe
care le-am
obținut în urma
cercetării
sistemelor
naturale. Cred
că, dincolo de
ceea ce știm
despre celule
sau despre
proteine, natura
ne predă în
permanență
lecții despre
știința și
ingineria
materialelor.
Cercetez, de
exemplu,
proprietățile
mecanice ale
scheletului - ce
anume îl face să
fie atât de
rezistent și de
puternic; de
asemenea, mă
interesează
modul în care
natura dezvoltă
materiale optice
eficiente.
Natura pare să
aibă o echipă de
biologi care ne
predă lecții
interesante de
inginerie,
dincolo de
chimie.
În cercetările
mele folosesc
biologia și
chimia pentru a
rezolva unele
probleme de
inginerie. Fie
că este vorba de
punerea la punct
a unor materiale
optice sau
mecanice mai
performante, ori
de materiale
care să
îndepărteze
singure
murdăria, avem
multe de învățat
de la natură. În
ceea ce ne
privește, fie
încă nu știm de
existența
acestor soluții,
fie nu știm cum
să le apreciem
ori să le
înțelegem. Toată
această
perspectivă
constituie ceea
ce numesc
știință
inspirată din
natură. Nu este
bio-mimetică
pentru că
aceasta ar
însemna
reproducerea
întocmai a
soluțiilor
naturii.
Rezultatele
noastre au ca
sursă de
inspirație
soluțiile
biologice și, în
final,
reprezintă alte
materiale care
servesc scopuri
diferite.
Mai multe
amănunte despre
activitatea
științifică a
prof. Johanna
Aizenberg sunt
disponibile
aici.
Note:
Interviul cu
prof. Johanna
Aizenberg a avut
loc marți, 31
mai 2016, la
Academia Română,
cu ocazia
Simpozionului
internațional
„Cristofor I.
Simionescu”.
Credit foto:
Alina Bianca
Bălan.
Foto:
|