„Cunosc mulți cercetători români. Sunt peste tot.”

A opta ediție a Simpozionului internațional „Cristofor I. Simionescu” s-a desfasurat la Academia Romana si a avut ca invitați străini cercetători de top în tot ceea ce poate să cuprindă știința macromoleculară și supramoleculară, dar și în ceea ce privește frontierele sensibile ale cunoașterii acestui domeniu. Printre invitații de marcă s-a aflat și Peter Seeberger, directorul Institutului Max Planck pentru suprafețe și coloide din Potsdam, profesor la Freie University of Berlin și la Universitatea din Potsdam, Germania. Trebuie să mai spun că a fost distins cu 25 de premii internaționale printre care Arthur C. Cope Young Scholar, Horace B. Isbell, Claude S. Hudson, Körber Prize for European Sciences, Honorary Lifetime Member Israel Chemical Society, Yoshimasa Hirata Gold Medal, Whistler Award 2012, Int. Carboh. Soc. Domeniile sale de cercetare cuprind chimia și biologia carbohidraților, inginerie și imunologie în care a publicat 400 de articole științifice, patru cărți și deține peste 35 de brevete (Foto).

Cătălin Mosoia: Domnule prof. Seeberger, de ce ați ales vaccinurile ca temă a prelegerii dumneavoastră?

Prof. Peter Seeberger: Vaccinurile reprezintă modalitatea cea mai ieftină de prevenire a bolilor infecțioase. Am prezentat trei vaccinuri care există deja pe piață, dar acestea constituie doar vârful icebergului. Foarte probabil că, în curând, vor fi disponibile și alte vaccinuri împotriva altor infecții ori viruși. Problema este costul foarte mare pe care îl presupune dezvoltarea unui vaccin, undeva între 500 de milioane de euro și 1 miliard de euro, iar ca timp, întreg procesul poate dura între 12 ani și 25 de ani.

C. M.: Ce puteți spune despre parcursul dumneavoastră profesional?

Prof. Peter Seeberger: Cariera mea a fost oarecum neobișnuită. Am absolvit facultatea în Germania și apoi am plecat pentru doctorat în Statele Unite, unde am rămas 14 ani. Am fost profesor la Massachusetts Institute of Technology (MIT), apoi în Elveția timp de șase ani, după care am revenit în Germania. Parțial, pentru că am întâlnit-o pe soția mea, iar ea preda la Berlin.

C. M.: Cum a fost în calitate de profesor la MIT?

Prof. Peter Seeberger: A fost fantastic! Așteptările celorlalți sunt foarte, foarte mari. Aveam vârsta de 30 de ani când am devenit profesor. Lucram în fiecare zi, de luni până duminică. Nu aveam timp pentru viață personală.

C. M.: Care sunt diferențele între a face cercetare în SUA și a face cercetare în Europa?

Prof. Peter Seeberger: Lucrez tot atât de mult și acum, în Europa, ca atunci, în America. Finanțarea este însă diferită. Dincolo de ocean, fiecare cent vine din finanțări acordate de terțe părți. Aici sunt mai multe instituții finanțatoare, ceea ce înseamnă că dispui de o mai mare siguranță pe termen mediu și lung.

C. M.: Ați fost de mai multe ori în România…

Prof. Peter Seeberger: Acum sunt pentru a treia oară în țara dumneavoastră. În primele două vizite am fost la București și Iași doar pentru susținerea unor lucrări științifice. De data aceasta însă am petrecut un week-end la Sinaia și a fost extraordinar! Sinaia este unul dintre locurile pe care merită și trebuie să le vizitezi când vrei să mergi în sud-estul Europei. Am mulți prieteni în România și am avut ocazia să mă întâlnesc și cu ei.

C. M.: Ce spuneți despre cercetătorii români pe care i-ați întâlnit de-a lungul carierei dumneavoastră?

Prof. Peter Seeberger: Cunosc mulți cercetători români. Sunt peste tot. O parte dintre ei sunt la MIT, iar printre aceștia se află foști câștigători ai olimpiadelor. Acum este pentru prima dată când întâlnesc români care lucrează în România. Am vizitat o serie de laboratoare și, la Iași, am discutat cu doctoranzi sau post-doctoranzi. Am fost foarte impresionat de nivelul lor științific. Cred că educația pe care o primesc aici este foarte bună. În același timp, constat cu tristețe faptul că mulți încă părăsesc țara și nu se mai întorc.

C. M.: Ce puteți spune despre calitatea cercetării realizate în România?

Prof. Peter Seeberger: Cred că în Iași sunt cercetători foarte buni. Dacă ați putea avea mai mulți bani, cercetarea ar fi mai ușoară, pentru că, de cele mai multe ori, e nevoie de aparate și instrumente. Cunosc mai bine Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” din Iași al Academiei Române, iar aici, prof. Bogdan C. Simionescu a reușit să atragă bani europeni, a dotat laboratoarele cu echipamente performante și a adus la institut cercetători de calibru care lucrau în Europa de vest. Aș spune că la Iași lucrurile stau mai bine decât în multe institute din alte țări europene.

C. M.: Cum vi s-au părut locurile pe care le-ați vizitat?

Prof. Peter Seeberger: Multe locuri din București sunt mai curate decât în Berlin. Unele clădirile arată bine. Cel mai mult m-au impresionat oamenii pe care i-am văzut mergând pe stradă. Apoi, duminica magazinele sunt deschise, la noi nu este așa. Îngrijorătoare mi s-a părut discrepanța dintre săraci și bogați, care parcă este mai mare ca în Germania. Apoi, diferența între salariile celor care lucrează în învățământ în comparație cu cei care lucrează în industria liberă - în aceste condiții, este greu să-i aduci pe cei mai buni ca să lucreze în știință.

C. M.: Cum apreciați fenomenul?

Prof. Peter Seeberger: Vreau să spun că sistemul de învățământ este bun și de aceea foarte multe țări îi preferă pe cei care s-au pregătit aici. Această situație pare mai puțin plăcută, dar la un moment poate că unii dintre aceștia se vor întoarce. Cred că provocarea constă în furnizarea de soluții care să diminueze acest fenomen. Este adevărat că fenomenul de brain drain se manifestă și în alte țări. Ideea ar fi ca cel puțin câteva locuri din România să reușească să atragă persoane de top în domeniul lor de activitate. Nu vor veni mulți înapoi, dar nici nu cred că este nevoie de toți. În cele din urmă, unii vor reveni. În ceea ce privește speranța mea la nivel european, aceasta ar fi ca la un moment dat să se meargă la lucru în altă țară, pentru o perioadă. Oamenii vor observa ce este bun și ce nu - toate țările au particularități pozitive și negative - iar cunoașterea acestora îi va determina pe cei care se întorc să încerce să schimbe lucrurile în bine. Ceea ce, cu odată cu trecerea timpului, se va și întâmpla.

Mai multe amănunte despre activitatea științifică a prof. Peter Seeberger sunt disponibile aici

Note:

Interviul cu prof. Peter Seeberger a avut loc marți, 31 mai 2016, la Academia Română, cu ocazia Simpozionului internațional „Cristofor I. Simionescu”. Credit foto: Alina Bianca Bălan.

Foto:

copyright © Academia Română 2006

copyright © Academia Română 2006