„Sunt deci gândesc”

„Ceea ce înțeleg cred, dar nu tot ceea ce cred înțeleg; ceea ce înțeleg știu, dar nu tot ceea ce cred știu“. - Augustini

Karl Friston este profesor la University College London, Marea Britanie, membru al Royal Society, cercetător în neuroștiințe și o autoritate în imagistica creierului. Trei invenții sunt legate de numele său: o tehnică statistică - en. Statistical Parametric Mapping, SPM -, care este utilizată pentru a căuta corespondențe în activitatea creierului măsurată prin tehnica IRM, imagistică prin rezonanță magnetică; o metodă de măsurare a volumului structurilor cerebrale - en. Voxel-based Morphometry, VBM; a treia invenție a lui Karl Friston - en. Dynamic Causal Modelling, DCM - este utilizată pentru a estima modul în care diferite regiuni corticale ale creierului se influențează reciproc. În domeniul neurobiologiei teoretice, Karl Friston a formulat un principiu al energiei libere pentru acțiune și percepție și sugerează că minimizarea surprizei poate explica multe aspecte ale acțiunii și percepției.

Profesorul Karl Friston a fost invitat special la prima conferință internațională de neuroștiințe, neuroinformatică, neurotehnologie și neuropsihofarmacologie din România. Pentru a afla mai multe amănunte despre preocupările sale științifice, inclusiv lucrarea pe care a prezentat-o în Aula Academiei Române, am realizat, în cadrul Biroului de Presă al Academiei Române, următorul interviu.

i Lat. Omne autem quod intelligo, scio: non omne quod credo, scio, în Aurelius Augustinus, De magistro. Ediție bilingvă. Text latin-român. Traducere de Mihai Rădulescu și Constantin Noica. Introducere și note de Lucia Wald. Editura Humanitas, București 1994. Cap. XI, 37, în latină, p.110; traducerea în limba română, p. 151.

copyright © Academia Română 2006

copyright © Academia Română 2006