Prin tradiţie şi prin statut, Academia Română nu participă direct la viaţa politică a ţării. Obiectivele ei presupun, dimpotrivă, o totală independenţă faţă de ideologiile de partid şi faţă de orice angajament electoral. Academia Română se fereşte de opţiuni circumstanţiale, de confruntări directe şi interesate, de a se plasa pe o poziţie, inevitabil partizană, a combatantului din arena politică, dar nu-şi poate îngădui să refuze rolul observatorului atent şi echidistant decât asumând blamul unui nejustificabil absenteism civic şi al unei vinovate aroganţe.

O instituţie precum Academia Română, născută prin mobilizarea unor inteligenţe prestigioase din toate domeniile, nu poate trata cu indiferenţă evenimentele care au loc pe scena publică. În calitatea ei de protector tradiţional al limbii române, Academia Română îşi manifestă îngrijorarea pentru reaua ei folosire în multe dintre disputele publice curente, pentru creşterea nepermisă a coeficientului de agresivitate, trivialitate, precaritate gramaticală şi sărăcie lexicală, tot mai frecvente în discursul public.

Este motivul pentru care, în perspectiva iminentei campanii electorale, am înţeles să ne adresăm întregii clase politice, precum şi tuturor cetăţenilor cu drept de vot, îndemnându-i să dovedească, în perioada următoare, maturitate, responsabilitate, luciditate şi echilibru, bună-credinţă, sportivitate şi stil. În opinia noastră, oamenii politici trebuie să ofere nu numai soluţii utile de guvernare, ci şi modele de comportament. Ei trebuie să vorbească în respectul deplin al interlocutorului şi al audienţei, valorificând resursele de nobleţe ale limbii române. Stilul academic al discursului şi dialogului nu trebuie să rămână virtutea unei minorităţi. El ar trebui să fie o referinţă plauzibilă în confruntările dintre partide, dar şi în mass-media. Invităm, prin urmare, pe toţi cei care participă la cursa electorală să aibă în vedere şi preocuparea pentru pentru acurateţea limbajului, pentru corectitudinea înfruntării.

(...)

În ziua de 16 octombrie, în Sala de Prezidiu a Academiei Române, acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române şi prof. univ. Anton Anton, ministrul Educaţiei au semnat, în calitate de co-iniţiatori, proiectul de act normativ care prevede înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Român de Studii Avansate (IRSA), instituţie publică, cu personalitate juridică sub egida Academiei Române şi coordonarea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS).

Conform documentului, misiunea acestui institut este de a desfăşura, promova şi încuraja cercetarea ştiinţifică avansată în colaborarea cu specialişti din diaspora.

Atribuţiile IRSA au în vedere promovarea cooperării interdisciplinare în cadrul naţional şi internaţional, posibilitatea acordării unor burse de studiu pentru ariile tematice definite de Consiliul Director al instituţiei, stimularea dezbaterilor publice asupra unor probleme contemporane etc.

Pentru desfăşurarea activităţii institutului, Academia Română va oferi un spaţiu de 1.000 mp la Casa Academiei iar cheltuielile de întreţinere vor fi asigurate de ANCS. Fondurile vor fi asigurate din participarea la proiecte şi programe de educaţie, cercetare şi inovare, cu finanţare naţională şi internaţională, donaţii din partea unor persoane fizice şi juridice din România şi din străinătate. De asemenea, Guvernul României şi Academia Română vor contribui cu alocaţii.

Detalii

Academia Română consideră că a sosit momentul ca România să edifice o instituţie monumentală destinată personalităţilor strălucite care au adus în decursul timpului onoare Patriei ori s-au jertfit pentru Gloria sa.

Prezidiul, luând în discuţie această idee generoasă, consideră că este datoria morală a Academiei Române, ca for ştiinţific şi cultural suprem al ţării, să propună Parlamentului, Preşedinţiei şi Guvernului României precum şi opiniei publice, proiectul pentru ctitorirea unei instituţii de reprezentare naţională, în care să-şi regăsească locul cele mai înalte valori de spiritualitate ale neamului românesc.

Academia Română sugerează ca această instituţie să se numească, într-un spirit de tradiţie europeană, Panteonul României. El va concentra ilustre personalităţi din viaţa cultural ştiintifică a Ţării: scriitori, artişti, oameni de ştiinţă, istorici, inventatori, oameni politici care au contribuit la făurirea României, mareşali ai României, comandanţi străluciţi de mari unităţi, figuri reprezentative ale mişcării naţionale de rezistenţă, înalţi ierarhi care s-au remarcat în slujirea altarului, eroi din primul şi al doilea război mondial.

Clădirea afectată acestui proiect de importanţă natională, pe lângă caracterul de monumentalitate pe care trebuie să-l exprime, va oferi un spaţiu care ar urma să fie destinat celor ce ar binemerita de la Patrie.

Optăm pentru adoptarea pe frontispiciul Panteonului României, a formulei de maximă reprezentare şi conciziune împrumutate de pe frontispiciul Panteonului francez - Aux Grandes Hommes, la Patrie Reconnaissante (Oamenilor Mari, Patria Recunoscătoare).
Pentru realizarea acestui proiect Academia Română înfiinţează Fundaţia PANTEONUL ROMÂNIEI care se va ocupa de finanţarea proiectului din fonduri private.

                                                                     Biroul Prezidiului Academiei Române
 

• Precizări privind recuperările patrimoniului Academiei Române
• Patrimoniul Academiei Române