Noul numar al revistei se deschide cu rubrica “Sub cupola
Academiei”, care gazduieste o parte dintre comunicarile
prezentate la sesiunea stiintifica “Tehnologiile lingvistice,
o prioritate a prezentului, o necesitate a viitorului:
contributii, directii de actiune si proiecte românesti”. În
temeiul realizarilor de pâna acum si a proiectelor în derulare,
Leonard Orban, comisarul european pentru multilingvism al
Comisiei Europene de la Bruxelles, îsi exprima optimismul în
viitorul tehnologiilor lingvistice, care vor contribui la o
Uniune Europeana multilingva si la asigurarea multilingvismului
pe termen lung. Despre realizarile românesti se pot afla mai
multe din articolele “Lingvistica româneasca teoretica si
computationala” semnat de Dan Tufis, membru
corespondent al Academiei Române si “Despre o editie
informatizata a Dictionarului limbii române” de Monica
Busuioc.Sectiunea “Evocari” este consacrata
lui Bogdan Petriceicu Hasdeu la trecerea unui veac de la
învesnicirea sa. Studiile “Locul lui B. P. Hasdeu în
istoriografia româna” de acad. Dan Berindei,
“Istoria limbii române în conceptia lui B.P. Hasdeu” de
Grigore Brâncus, membru corespondent al Academiei Române,
“B.P. Hasdeu: românitate, europenitate, universalitate” de
Mihai Cimpoi, membru de onoare al Academiei Române,
“Trepte catre Hasdeu” de Ionel Oprisan si “Bogdan
Petriceicu Hasedeu în viziunea editoriala a lui Mircea Eliade”
de Stancu Ilin reusesc sa prezinte o imagine
cuprinzatoare a contributiilor aduse de acest spirit
enciclopedic al culturii românesti.
Personalitatea academicianului Emil Pop este evocata
de Leontin Stefan Péterfi si Felician Micle, la
trecerea a 110 ani de la nasterea savantului, ale carui
contributii stiintifice, intrate în istorie sunt înca de mare
actualitate, de-ar fi sa amintim doar cele care privesc
necesitatea protejarii naturii. Din articolul semnat de
Viorel Soran – “Emil Pop în slujba altarului si a
neamului” – aflam mai multe despre biografia celui care a
fost deopotriva un renumit botanist si , absolvent al facultatii
de teologie, un bun crestin întelegând sa ajute semenii, între
care si pe autorul articolului.
În sectiunea “Aniversari” mai pot fi citite
articolele “Tricentenarul nasterii marelui naturalist francez
Georges-Louis Leclerc de Buffon (1707-1788)” de Dumitru
Murariu, membru corespondent al Academiei Române si “170
de ani de la nasterea lui Alexandru Sutzu (1837-1919) ,
fondatorul psihiatriei moderne în România” de
Valentin-Veron Toma. La împlinirea unei jumatati de secol de
era spatiala, acad. Virgiliu Niculae Constantinescu face
un bilant al progreselor din care retinem: au fost lansati peste
28.000 de sateliti artificiali, unii cu astronauti sau animale
si alte forme de viata la bord. Între cei 460 de astronauti este
si românul Dumitru Dorin Prunariu iar unii dintre ei au
participat la mai multe zboruri; 12 astronauti au pasit pe luna.
S-au realizat noi tehnologii si materiale care sunt folosite în
viata cotidiana – de la programele TV prin satelit la
telefoanele mobile, sistemul GPS, Internetul la prognozele meteo
sau monitorizarea recoltelor sau a fenomenelor extreme. Toate au
permis o viata mai comoda, dar “sa si visam la viitorul omenirii
peste un numar de secole”.
Bogata si deosebit de interesanta este sectiunea
“Opinii si dezbateri” în care sunt publicate articolele
“Zece mituri contemporane” de acad. Mircea Malita,
“Despre stiinta si metafizica” de acad. Gleb Dragan,
“Apa pentru toti” de Nicolae Anastasiu, membru
corespondent al Academiei Române, “Relatia om-biosfera”
de Gh. Ionascu. Trei dintre articolele publicate
abordeaza teme de mare actualitate din medicina. Acad. Ion
Haulica prezinta pe larg cele mai noi achizitii privind
stresul între sanatate si boala, care actualizeaza
binecunoscutele îndemnuri: “Protect Yourself” si “Semper
adaptabilis”. În “Redefinirea homeopatiei”, Dumitru
Dobrescu, membru corespondent al Academiei Române, convinge
ca homeopatia este o stiinta medicala si nu doar o medicina
alternativa. Fr. Schneider si Aurel Ardelean
argumenteaza, din perspectiva contemporana, cuvintele lui Paul
Valerry, dupa care “medicina este …stiintele toate puse în
slujba omului”.
Dan Tufis, membru corespondent al Academiei Române,
prezinta Institutul de cercetari pentru inteligenta artificiala.
În rubrica “In memoriam” Nicolae Maris
si acad. Radu Voinea scriu despre Stan Velea si Nicolae
Toniuc care s-au stins din viata.
Ca de obicei, rubricile “Manifestari si relatii
internationale”, “Cronica vietii academice”
si “Aparitii la Editura Academiei Române” cuprind
informatii la zi despre activitatea academica a acestor luni.
|
