Nr. 68-69 Noiembrie-Decembrie 2007, Anul XVII (205-206)

Dominanta tematică a revistei este suita de aniversări dedicate unor evenimente sau personalităţi. La împlinirea a 70 de ani de la înfiinţarea Institutului “Nicolae Iorga”, acad. Dan Berindei apreciază că şi azi “Institutul de Istorie Nicolae Iorga reprezintă una cele mai importante unităţi ale Academiei Române în domeniul ştiinţelor umane şi totodată afirmă cu competenţă istoriografia românească”. Din alocuţiunea domnului Traian Băsescu, preşedintele României, reţinem că “moştenirea pe care marele istoric român a lăsat-o acestui institut, care din 1965 îi poartă numele, este dublă: Iorga cerea atât respectarea trecutului cât şi racordarea cercetării istorice la cercetarea europeană. Ambele exigenţe sunt şi azi valabile”. Evocând trecutul Institutului Ovidiu Cristea aminteşte unele dintre marile personalităţi ale istoriografiei şi culturii româneşti care şi-au desfăşurat activitatea aici şi care trăiesc şi azi prin operele lor - Gh. I. Brătianu, Maria Holban, Dionisie M. Pippidi, Petre P. Panaitescu, Mihai Berza, Andrei Oţetea, C.C. Giurescu, Ion Donat. Scriind despre Muzeul naţional de istorie naturală “Grigore Antipa”, Dumitru Murariu, membru corespondent al Academiei Române, îl caracterizează ca “spaţiu de cunoaştere, cercetare şi tezaurizare ale arhivelor naturii”, a cărui activitate se desfăşoară sub egida Academiei Române.

Un grupaj de articole sunt consacrate operei economice a lui A.D. Xenopol analizată de acad. Iulian Văcărel sub aspect economico-finaciar, de prof Dumitru Mureşan din perspectiva controverselor privind teoria sa economică şi de prof. Ion Bulborea care scrie despre felul în care merele istoric înţelegea dezvoltarea industrială a României. Prin contribuţiile sale în domeniul gândirii economice, A.D. Xenopol s-a înscris şi între marii economişti ai noştri, alături de Dionisie Pop Marţian, Petru S. Aurelian, Ion Ghica; George Bariţiu ş.a.

Centenarul morţii pictorului Nicolae Grigorescu a prilejuit o sesiune de comunicări ştiinţifice şi deschiderea unei expoziţii, împreună dimensionând personalitatea celui pe care Barbu Ştefănescu Delavrancea pe care B. Petriceicu Hasdeu considera că a ajuns, la fel cu Eminescu, la desăvârşirea artistică”. Despre ce reprezintă astăzi opera lui N. Grigorescu scriu acad. Al. Zub, acad. Marius Sala, Valeriu Râpeanu, Ruxandra Demetrescu, Ioana Beldiman şi Silviu Angelescu.

Acad. Alexandru Surdu scrie despre opera lui Ion Petrovici, la 125 de ani de la naştere, detaliind cu deosebire valoarea contribuţiilor sale în logică, pe care o considera prima în ierarhia ştiinţelor.

Au trecut trei secole şi jumătate de la trecerea în veşnicie a Mitropolitului Varlaam al Moldovei, canonizat ca sfânt în 2007 şi pr. prof. Mircea Păcurariu îi consacră un studiu din care reţinem că a fost un “adevărat părinte al culturii teologice româneşti, un făuritor al limbii literare româneşti, un vrednic precursor al Mitropolitului Dosoftei şi al cronicarilor moldoveni, un prim traducător din literatura patristică dar şi din literatura beo-bizantină şi slavo-ucraineană, un sprijinitor al românilor ardeleni în faţa prozelitismului calvin, un sprijinitor - alături de Vasile Lupu - al bisericilor ortodoxe aflate sub dominaţie otomană, dar şi un ierarh cu viaţă aleasă, conform cu principiile monahismului răsăritean”.

În secţiunea “Instituţii europene”, prof. Emilian M. Dobrescu scrie pe larg despre Institutul European pentru Tehnologie, despre problemele cu care se confruntă şi perspectivele care depind de soluţiile adoptate.

Inedit, revista se pune pe sine însăşi în discuţie şi o face prin vocea autorizată a acad. Solomon Marcus, membru al Consiliului editorial, care pledează pentru definirea menirii acestei publicaţii reprezentative pentru imaginea Academiei Române.

Ca de obicei, Cronica vieţii academice prezintă un calendar comentat al manifestărilor ştiinţifice şi culturale din această perioadă şi participările la diferite reuniuni internaţionale.