Actualul număr se deschide cu discursul susţinut de Profesorul
Gabriele de Broglie, „Qu’est-ce qu’une Académie au
XXI-ème siècle?”, cancelar al Institutului Franţei şi ales
de curând membru de onoare al Academiei Române.
Despre savantul, profesorul şi omul George Emil Palade, laureat al
Premiului Nobel, membru de onoare al Academiei Române, care s-a
stins din viaţă în această lună, scriu acad. Maya Simionescu,
acad. Ion Haulică, Gioconda Dobrescu şi Marius
Guran. Sintetizând, acad. Ion Haulică scrie: „Prin
tot ce a întreprins şi realizat ca savant, creator de ştiinţă şi
şcoală, George Emil Palade şi-a înscris numele în panteonul
marilor personalităţi ale biologiei celulare moderne, onorate cu
înaltul titlu de laureat al Premiului Nobel.”
Acad. Gleb Drăgan consacră acad. Constantin Dinculescu
un studiu la împlinirea a 110 ani de la naştere din care cităm:
„Profesorul Constantin Dinculescu a fost un mare dascăl
pentru generaţi de studenţi şi un mare rector. Datorită lui
există azi noul local al Politehnicii, datorită lui Politehnica
are laboratoare deosebite, iar învăţământul tehnic a obţinut o
structură corespunzătoare, rigoare şi responsabilitate”.
O secţiune a revistei cuprinde comunicările prezentate în
cadrul sesiuni omagiale dedicate centenarului academicianului
Victor Tufescu, geograf de prestigiu care s-a impus cu deosebire
în două domenii - cunoaşterea geomorfică şi geografia umană.
Despre viaţa şi activitatea acad. Victor Tufescu scriu prof.
Dan Bălteanu, membru corespondent al Academiei Române -
„Relaţia om-mediu în opera academicianului Victor Tufescu”,
prof. Silviu Neguţ - „Victor Tufescu-profesor la
Academia de Studii Economice” şi Mihai Ielenicz -
„Patru lucrări de prestigiu ce definesc o personalitate
distinctă în ştiinţele geografice”. Caracterizându-l ca una
dintre marile personalităţi ce au făurit în secolul XX geografia
modernă românească, Dan Bălteanu apreciază: „Activitatea sa
ştiinţifică extinsă pe aproape şapte decenii a traversat
episoade dificile pline de greutăţi şi contradicţii, uneori
dramatice, pe care profesorul le-a parcurs cu demnitate şi
tărie, reuşind să depăşească de fiecare dată momentele dificile
ale vieţii.”
La rubrica „Institute ale Academiei Române”,
acad. Păun Ion Otiman şi Filon Toderoiu prezintă
cele două decenii de activitate ale Institutului de Economie
Agrară, „unul dintre cele mai cunoscute entităţi publice de
cercetare ştiinţifică, în care se cercetează din perspectiva
dezvoltării durabile problemele generale legate de economia
agriculturii, securitatea alimentară, economia mediului şi
gestiunea spaţiilor socio-economice rurale”. Este înfăţişată pe
larg structura activităţii ştiinţifice a institutului ce pot
servi ca fundamentare deciziilor politice, ţinând seama de
faptul că „România trebuie să dezvolte o agricultură
pluri-funcţională, competitivă, durabilă dar şi complementară cu
agricultura din celelalte ţări ale Uniunii Europene.”
Rubrica „In memoriam” consemnează stingerea din
viaţă a acad. Nicolae Boşcaiu (1925-2008) şi prof. univ.
Dan Horia Mazilu (1943-2008), membru corespondent al
Academiei Române, directorul general al Bibliotecii Academiei
Române.
Ca de obicei, „Cronica vieţii academice”
cuprinde o relatare sintetică a manifestărilor ştiinţifice şi
culturale din luna octombrie iar la rubrica „Apariţii la
Editura Academiei Române” sunt prezentate câteva dintre
cele mai noi lucrări de la Editura Academiei Române. |