|
Prima secţiune a acestui număr este dedicată, firesc, împlinirii
a 90 de ani de la Marea Unire din 1 decembrie 1918,
când s-a împlinit idealul unităţi noastre statale, marcată de o
sesiune ştiinţifică ale cărei comunicări desfăşurată în aula
Academiei Române.
În articolul de deschidere, acad. Ionel Haiduc,
preşedintele Academiei Române, subliniază: „Evenimentul s-a
produs cu jertfa de sânge a oamenilor simpli şi cu efortul
inteligent al oamenilor politici şi de cultură ai vremii.”
Astăzi când vorbim frecvent de globalizare nu trebuie să uităm
că „aceasta nu înseamnă, nu trebuie să însemne, pentru noi,
pierderea identităţii naţionale, cultivarea limbii şi onorarea
istoriei noastre”. De aceea, „rămâne ca o datorie a generaţiei
noastre prezente şi a celei viitoare să ducă mai departe şi să
amplifice prezenţa românească, vizibilitatea naţiunii noastre.”
Urmărind îndeaproape procesul care a dus la desăvârşirea
unităţii statale a României, acad. Dan Berindei,
vicepreşedinte al Academiei Române, afirmă. „Totul este ca
locuitorii acestei ţări să înţeleagă însemnătatea acestei date,
să-i primească învăţăturile şi s-o respecte, neuitând că sunt
fiii României!”.
În aceiaşi secţiune pot fi citite articolele „Basarabia şi
Bucovina: preludii la Marea Unire” de acad. Alexandru Zub,
„1 Decembrie 1918: triumful idealului naţional” de acad.
Ştefan Ştefănescu, „Etapele unirii Transilvaniei cu România”
de Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei
Române, „Construcţia piramidală a Marii Unirii (Rolul
Basarabiei)” de Mihai Cimpoi, membru de onoare al
Academiei Române.
Centenarul naşterii matematicienilor Nicolae Teodorescu
şi Radu Roşca a prilejuit o sesiune ştiinţifică în
cadrul căreia au fost prezentate contribuţiile celor doi oameni
de ştiinţă la dezvoltarea şcolii matematicii româneşti. Sunt
publicate comunicările dedicate acad. Nicolae Teodorescu
prezentate de Ion Văduva, Valter Olariu şi Gh.
Gussi şi aceea consacrată lui Radu Roşca semnată de
acad. Radu Miron.
Din secţiunea „Preocupări contemporane”,
reţinem articolul semnat de acad. Ion Haulică despre
preocupările actuale privind bazele neurobiologice ale
manifestărilor psiho-afective. Tot aici sunt inserate articolele
semnate de Emilian Dobrescu - „Libera circulaţie a
persoanelor”, Marin Aiftincă - Regândirea filosofiei”,
Radu Rey şi Gheorghe Ionaşcu – Strategia dezvoltării
durabile a zonei montane”.
Dr. Paul Niedermaier, membru corespondent al Academiei
Române face o prezentare a Institutului de cercetări
socio-umane din Sibiu.
La rubrica „Evocări”, Radu Păiuşan
înfăţişează personalitatea economistului Virgil Madgearu
ca student, profesor şi îndrumător al tinerei generaţii.
Sesiunea Comisiei mixte româno-ungare de istorie
este relatată pe larg de Alexandru Porţeanu.
Stingerea din viaţă a lui Anghel Rugină (1913-2008),
membru de onoare al Academiei, eminent economist, profund
gânditor, un autentic umanist şi patriot, este consemnată la
rubrica „In memoriam”.
Mai multe despre manifestările ştiinţifice din această lună
pot fi citite la rubrica „Cronica vieţii academice”.
Ultimele pagini ale revistei sunt consacrate prezentării
apariţiilor la Editura Academiei Române. |
