|
Noua ediţie a revistei se deschide cu
un grupaj de comunicări susţinute la sesiunea
ştiinţifică dedicată împlinirii a 160 de ani de la
naşterea poetului Mihai Eminescu. După o serie
de referiri la discuţiile în jurul creaţiei poetului
nostru naţional, acad. Eugen Simion conchide:
„Eminescu este un mare poet şi din această cauză, orice
ar spune lăudătorii de serviciu şi defăimătorii de
serviciu, mitul lui face parte din existenţa românească.
De aceea va fi cultivat atâta vreme cât poemele lui vor
fi citite şi admirate de generaţiile ce sunt şi de
generaţiile ce vor veni în rostogolirea implacabilă a
timpului.” Mai reţinem articolele semnate de acad.
Marius Sala - „Despre Eminescu…” - , Ioan-Aurel
Pop, membru corespondent al Academiei Române -
„Eminescul meu”- , ÎPS Ioan Robu, membru de
onoare al Academiei Române - „Ce înseamnă pentru
dumneavoastră astăzi Mihai Eminescu” -, Gisèle
Vanhese - „Eminescu parmi nous” -, George Popa
- „Eminescu între autohtonie şi universalitate”. Reţinem
de asemenea articolul „Datori lui Eminescu”, de acad.
Solomon Marcus.
În rubrica „Preocupări
contemporane” remarcăm articolul „Sur les
«corridors culturels» de l’Europe de Sud-Est” semnat de
acad. Răzvan Theodorescu. Mai pot fi citite
studiile „Calitatea vieţii în următorii cinci ani” de
Ion Mărgineanu, „Tipologia mortalităţii în România”
de Maria Simion, „Integrarea construcţiilor în
mediul montan ” de Gheorghe Ionaşcu şi „Tradiţie
şi performanţă în lumea geologilor petrolişti” de
Nicolae Anastasiu, membru corespondent al Academiei
Române.
Secţiunea „Evocări” se
remarcă prin bogăţia şi diversitatea tematică a
articolelor ce readuc în memoria noastră valori şi
personalităţi de referinţă pentru istoria, cultura şi
ştiinţa românească. Astfel articolul dedicat acad.
Virgiliu Niculae Constantinescu scris de acad. Radu
Voinea ne aminteşte că a trecut un an de la
stingerea din viaţă a distinsului savant şi profesor,
preşedinte al Academiei Române între anii 1994-1997.
Scriind despre „triumful lui Paulescu în Canada”,
Constantin Ionescu Târgovişte, membru corespondent
al Academiei Române, relatează lucrările Congresul
Internaţional de Diabetologie de la Montreal şi
subliniază că „Bazat pe o documentare minuţioasă privind
lucrările acestui subiect între anii 1915-1923 de către
diferiţi autori, Alberto de Leiva a ajuns la concluzia
firească şi anume că descoperirea insulinei aparţine,
într-adevăr, românului Nicolae Paulescu”. Continuând
tradiţia „actuala echipă a Institutului Paulescu a
prezentat Programul Naţional de Prevenţie a Patologiei
Metabolice şi cardiovasculare, în încercarea de a
stăvili caracterul epidemic pe care diabetul şi
obezitatea le-au căpătat în ultimele decenii”.
Cu ocazia comemorării
a 90 de ani de la dispariţia lui Al. A. Sutzu,
dr. Valentin-Veron Toma aduce în prim plan
contribuţiile sale semnificative la psihiatria modernă.
Radu Negrescu-Suţu, nepotul profesorului Al. A.
Sutzu prezintă o amplă biografie a celui care rămâne în
istoria medicinii româneşti ca fondator al şcolii
moderne de psihiatrie, primul organizator al asistenţei
bolnavilor psihici, pionier al psihosomaticii şi
promotor al legislaţiei psihiatrice moderne din România.
Din aceiaşi rubrică amintim şi articolele „Sacru şi laic
în opera lui George Enescu” de Vasile Tomescu şi
„Paul Constantinescu şi Ploieştiul” de Al. I.
Bădulescu.
Aniversarea Unirii Moldovei cu
Ţara Românească, este consemnată de prof.
Dumitru Vitcu sub un titlu emblematic „România
modernă s-a născut la Iaşi”. Rememorarea evenimentelor
de atunci îl conduce pe autor la concluzia: „Pe temeiul
faptelor politice din ianuarie 1859 avea să se clădească
întregul edificiu istoric al evenimentelor ulterioare,
care au condus - prin eroismul, abnegaţia şi jertfele de
sânge ale urmaşilor celor care realizaseră Unirea - la
cucerirea şi recunoaşterea independenţei de stat a
României, în anii 1977-1878, iar mai târziu, în 1918, la
desăvârşirea unităţii naţional-statale româneşti.”
În rubrica „In memoriam”
sunt omagiaţi prof. univ. Sergiu Chiriacescu, membru
corespondent la Academiei Române, prof. univ. Constantin
Bărbulescu, membru corespondent al Academiei Române şi
Henry Kehiaian, membru de onoare al Academiei Române,
care s-au stins din viaţă în această perioadă de timp.
În contextul continuării controversei
privind proiectul Roşia Montana, este publicat
comunicatul Academiei Române privind proiectul de
exploatarea a aurului din Munţii Apuseni, prilej
de reafirmare, cu noi argumente, a poziţiei celui mai
înalt for ştiinţific, inclusiv consultarea întregii
populaţii, eventual, printr-un referendum naţional.
Ca de obicei, rubrica „Cronica
vieţii academice” informează cititorii despre
manifestările ştiinţifice şi culturale din aceste luni.
Nu lipseşte rubrica „Apariţii la Editura Academiei
Române”. |
