Nr. 12; decembrie, Anul XXII (254)

Primele pagini ale actualului număr al revistei sunt consacrate discursului de recepție susținut în Aula Academiei Române de acad. Eugen Segal cu titlul „Academicianului I. G. Murgulescu, dascăl de excepție”, „o personalitate carismatică a timpului său, căreia ramura de chimie, denumită chimia fizică, îi datorează un nivel neobișnuit de înalt al dezvoltării”. După o amplă prezentare a vieții și activității distinsului om de știință și profesor, acad. Eugen Segal a încheiat: „În ce mă privește, consider că a fost un mare intelectual al acestei țări, dublat de un mare om. A realizat lucruri deosebite și a ajutat oameni să se desăvârșească și să lucreze. Rezultatele au fost pe măsura așteptărilor, activitatea sa constituindu-se ca un etalon de muncă și de viață.” În Cuvântul de răspuns, acad. Marius Andruh, președintele Secției de Științe Chimice, a trecut e în revistă a contribuțiilor științifice ale acad. Eugen Segal și activitatea de peste o jumătate de secol de profesor la Universității din București, „numărul mare de studenți excepționali atrași în cercetare, pe care i-a crescut cu dragoste și generozitate. „Suntem mândri de ei, după cum suntem mândri de a se fi format într-o puternică școală de chimie.”

La 14 noiembrie a fost dezvelită statuia Minervei, zeița înțelepciunii, simbolul Academiei Române și revista publică alocuțiunile rostite de acad. Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, și acad. Păun Ion Otiman, secretarul general al Academiei Române. Statuia a fost realizată de sculptorul Mihail Ecobici. În articolul „Bronzul înțelepciunii”, criticul de artă Aurelia Mocanu consideră „Minerva academică” un „memento de cultură înaltă”, „un simbol material luminos al Academiei”.

În următoarele pagini sunt publicate articole dedicate împlinirii a 150 de ani de la înființarea Asociației ASTRA, caracterizată de Al. Mocioni, unul dintre vicepreședinți ca „expresie a solidarității și unității noastre pe plan cultural”. ASTRA a fost, scrie acad. Dan Berindei, un far de lumină în mijlocul națiunii, „a îmbrățișat cultura, națiunea și a ajutat-o în mersul ei înainte, la integrarea ei românească în ansamblul mare al națiunii, dar și integrarea ei europeană, în modernitate”. În deschiderea studiului să, acad. Valentin-Ionel Vlad afirmă că „Asociațiunea Transilvană pentru Literatura și Cultura Poporului Român (ASTRA) a luat naștere ca urmare a unirii forțelor românilor transilvăneni în jurul ideilor îndrăznețe ale programului Adunării Naționale din mai 1848 de pe Câmpia Libertății de la Blaj”. La câțiva ani mai târziu se înființa Academia Română și împreună „și-au unit forțele și destinele în marea luptă pentru libertate și unitate națională”. Pentru acad. Alexandru Surdu, „ASTRA a reprezentat o adevărată academie populară a românilor, încurajând, stimulând și organizând
învățământul, știința, cultura și arta în genere. ASTRA a întemeiat primele școli pentru adulți la sate, cu ajutorul învățătorilor și preoților. A publicat abecedare și cărți populare. A înființat biblioteci, cele mai importante fiind la Sibiu și București, alături de numeroasele biblioteci sătești și case de citire.” Și cum „la vremuri mari se nasc oameni mari”, Andrei Șaguna „a reprezentat marea conștiință a unității culturale a românilor de pretutindeni și mai cu seamă a celor din afara Principatelor Române, din Ardeal, Banat și Bucovina, pe care a încercat să-i adune în vederea marelui ideal al Unități Naționale.” S-a amintit că, în 1948, ASTRA a fost desființată ilegal, i-au fost confiscate toate bunurile și fondurile acumulate cu trudă. Spiritul ASTREI nu a putut fi confiscat și, după 1989, a reînviat cu sediul central la Sibiu și cu despărțăminte în mai multe orașe. Acum, consideră acad. Al. Surdu, este nevoie de formațiuni cultural-organizatorice adecvate timpului în care trăim. Pentru aceasta e nevoie să ne reamintim de ce a reprezentat ASTRA și „să reînviem în mintea acestei nații greu încercate amintirea marilor bărbați ai culturii noastre, care în vremuri la fel de grele, au încercat și chiar au reușit, adesea cu sângele lor, să spele rușinea timpului”. La fel de bogate în informații și idei modelatoare de conștiință sunt articolele „Biserica și « Asociațiunea Transilvană» de pr. prof. Mircea Păcurariu, membru corespondent al Academiei Române; „ASTRA a înfrățit sufletele tuturor românilor” de Dumitru Acu, președintele ASTRA; și „Mitropolitul Alexandru Sterca Șuluțiu și Asociațiunea ASTRA” de PS Mihai Frățilă, episcop vicar greco-catolic de București.

În continuare, acad. Radu Miron și Mitrofan Ciobanu prezintă viața și activitatea profesorului Petru Solcan, membru de onoare al Academiei Române, la împlinirea vârstei de 80 de ani. Urmează evocările Mitropolitului Andrei Șaguna, la bicentenarul nașterii, semnată de acad. Al. Surdu; a istoricilor Leonida Boicu și Gheorghe Platon, de acad. Alexandru Zub; Nicolae Paulescu de Nicolae Hâncu, membru de onoare al Academiei Române și acad. Nicolae Densușeanu, de Paul Grigoriu.

Acad. Valentin-Ionel Vlad semnează o consemnare de la cea de a V-a ediție a Forumului Mondial al Științei de la Budapesta cu tema „Peisajul științei în schimbare: provocări și oportunități”. Lucrările s-au desfășurat pe cinci secțiuni - „Peisajul științei în schimbare: provocări și oportunități”; „Peisajul științei în schimbare : motoare emergente în știință și tehnologie - o abordare geografică”; „Peisajul științei în schimbare - o abordare tematică”; „Peisajul științei în schimbare: implicațiile politicilor și conducătorilor”. Cea de a cincea secțiunii a fost dedicată unei discuții despre forul global al științei pentru comunicarea cunoașterii și acțiunii pentru acțiuni în provocările globale. În cadrul reuniunii, acad. Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, a semnat Acordul de colaborare între Centrul de Cercetare Unificat al Comisiei Europene și academiile statelor membre din regiunea Dunării, în legătură cu inițiativa de cooperare științifică „Science for Danube Strategy”. Este publicată Declarația „Asupra unei Noi ere a Științei Globale” aprobată de participanții la acest important for al științei mondiale.

Secțiunea „Opinii” cuprinde eseul „Cartea cea de toate zilele” de Dorian Vlădescu și studiul „Arc peste timp în știința și cultura românească: Nicolae Milescu Spătarul - Ilia Mecinikov - contemporaneitate”, de Dan Riga și Sorin Riga.

Din secțiunea „Evenimente științifice”, reținem însemnările academicianului Victor Sahini pe marginea seminarului internațional consacrat pregătirii profesorilor pentru domeniile multiculturale, organizat de Centrul European pentru Învățământ Superior și Fundația „Menahem H. Elias”. E. S. Ioan Robu, membru de onoare al Academiei Române, face un comentariu pe marginea lucrării „Enciclopedia regimului comunist. Represiunea”, elaborată de Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului”.Revista publică lista premiilor Academiei Române pe anul 2009.

La rubrica „In memoriam” sunt prezentate viața și activitatea academicianului Mihnea Gheorghiu, președintele Secției de Artă, Arhitectură și Audiovizual.

Ultimele pagini ale revistei sunt consacrate, ca de obicei, cronicii vieții academice și „Apariții la Editura Academiei”.

 

copyright © Academia Română 2006

copyright © Academia Română 2006