Nr. 5-6; mai-iunie 2010, Anul XX (235-236)

Primele pagini ale acestui număr, cu genericul „sub cupola Academiei - Aniversare acad. Solomon Marcus”, sunt consacrate sesiunii omagiale dedicate distinsului om de ştiinţă la împlinirea vârstei de 85 de ani. Acad. Marius Sala, vicepreşedinte al Academiei Române, în „Pasiune pentru nou”, răspunde la întrebarea „Ce datorează lingvistica românească matematicianului Solomon Marcus?” şi răspund: „Profesorul Solomon Marcus a deschis noi căi în cercetarea lingvistică, contribuind în mod esenţial la modernizarea teoretică a disciplinei noastre.” Acad. Al. Zub revine asupra discursului de recepţie „Singurătatea matematicianului” pentru a sublinia că reflecţiile sale autobiografice despre condiţia matematicianului reprezintă „o lecţie de ego-istorie, făcută cu un spirit înalt, a cărui existenţă s-a derulat mereu sub semnul depăşirii de sine şi a solidarităţii de breaslă”. Prof. Mircea Flonta, membru corespondent al Academiei Române în „Solomon Marcus ca intelectual” consideră că „ne simţim datori să-l respectăm şi să-l admirăm pe academicianul Solomon Marcus ca pe unul dintre cei care îşi folosesc în mod onest şi curajos inteligenţa atât în cercetarea ştiinţifică, dar şi în reflecţia asupra unor teme care ne interesează pe toţi”. Împărtăşind „Din însemnările uni elev”, Gheorghe Păun, membru corespondent al Academiei Române, enumeră o serie de motive pentru care „Profesorul Marcus este incomod” însă „imposibil de ocolit, imposibil de ignorat”, făcând parte dintre acele personalităţi a căror existenţă „e o mare şansă, apropierea de ei un privilegiu - de care nu cred că suntem suficient de conştienţi, nu ştim să beneficiem atât cât am putea, atât cât ar trebui”. Şi urarea „La mulţi şi buni ani, domnule Profesor! Şi, mai incomodaţi-ne, avem mare nevoie!” În continuarea grupajului, pot fi citite articolele: „Amintiri mai vechi şi mai noi cu academicianul-profesor Solomon Marcus” de Gheorghe Bucur; „Seniorul şi matematicile” de Alexandru Mironov; „Contribuţia ştiinţifică a profesorului Solomon Marcus la Analiza matematică” de Ion Chiţescu; „2Bv-2B=? Sau despre spaţiul Marcus” de Sorin Alexandrescu şi „Solomon Marcus - educatorul” de Victor Ţigoiu.

Rubrica „Academia Română şi societatea” prezintă prima parte din studiul „Reluarea creşterii economice - o ţintă fără alternativă”, realizat în Centrul de Cercetări Financiare şi Monetare „Victor Slăvescu” din cadrul Institutului Naţional de Cercetări Economice al Academiei Române. Rămânem în actualitate şi reţinem articolele semnate de acad. Cristian Hera despre „Apa - resursă vitală pentru viitorul omenirii”; acad. Dan Dascălu - „Zece ani de nanotehnologie în România”; Dumitru Dobrev - „Noul cod Civil - o bună ocazie de a repara unele greşeli ale trecutului” şi Emilian Dobrescu - „Tranziţia către societatea educaţiei şi cunoaşterii”. De reţinut articolul Trezirea la realitate” semnat de Călin Georgescu, o sinteză a studiilor publicate în cel de al treilea volum din „România post-criză. Reprofesionalizarea României” ce conduc la concluzia că lucrul cel mai important este găsirea unor modalităţi practice pentru „declanşarea energiilor latente” din societatea noastră. „Stimularea iniţiativei particulare şi a spiritului antreprenorial, sprijinirea micii întreprinderi în mediul rural ca şi în cel urban, ocrotirea proprietăţii private şi a activităţilor asociative pot duce, prin acumulări progresive, la efectul dorit.”

În seria prezentărilor institutelor academice, Otilia Costişor scrie despre Institutul de Chimie al Academiei Române din Timişoara.

Rubrica „Evocări” cuprinde articolele semnate de Horia Ciocârlie şi Monica C. Condan - „Timişoara omagiază academicienii bănăţeni” şi Ion E. Anghel - „Hotel Continental - proprietate emblematică a Fundaţiei Familiei Menachem H. Elias (trecut şi prezent)”. Andrei Milca ne prilejuieşte o reîntâlnire cu Marin Sorescu, pe care îl citează în articolul subintitulat „Pictura iubirii de poezie”: „Nu ştiu cine sunt şi în scrisul meu încerc să mă descopăr. Mă aflu pe măsură ce creşte opera mea şi cu cât ştiu mai mult, cu atât mai tare mă nelinişteşte totul.”

În rubrica „In Memoriam” sunt prezentate scurte biografii ale acad. Radu P. Voinea (1923-2010), acad. Mihai Drăgănescu (1829-2010) şi Ion Haulică (1924-2010), care s-au stins din viaţă în acest timp.

Ca de obicei, „Cronica vieţii academice” prezintă o relatare despre manifestările ştiinţifice din acest interval de timp.

La „Apariţii la Editura Academiei” sunt semnalate câteva din cele mai recente lucrări ştiinţifice publicate în ultima vreme.