|
Primele pagini ale acestui număr,
cu genericul „sub cupola Academiei - Aniversare
acad. Solomon Marcus”, sunt consacrate sesiunii
omagiale dedicate distinsului om de ştiinţă la
împlinirea vârstei de 85 de ani. Acad. Marius Sala,
vicepreşedinte al Academiei Române, în „Pasiune pentru
nou”, răspunde la întrebarea „Ce datorează lingvistica
românească matematicianului Solomon Marcus?” şi răspund:
„Profesorul Solomon Marcus a deschis noi căi în
cercetarea lingvistică, contribuind în mod esenţial la
modernizarea teoretică a disciplinei noastre.” Acad. Al.
Zub revine asupra discursului de recepţie „Singurătatea
matematicianului” pentru a sublinia că reflecţiile sale
autobiografice despre condiţia matematicianului
reprezintă „o lecţie de ego-istorie, făcută cu un spirit
înalt, a cărui existenţă s-a derulat mereu sub semnul
depăşirii de sine şi a solidarităţii de breaslă”. Prof.
Mircea Flonta, membru corespondent al Academiei
Române în „Solomon Marcus ca intelectual” consideră că
„ne simţim datori să-l respectăm şi să-l admirăm pe
academicianul Solomon Marcus ca pe unul dintre cei care
îşi folosesc în mod onest şi curajos inteligenţa atât în
cercetarea ştiinţifică, dar şi în reflecţia asupra unor
teme care ne interesează pe toţi”. Împărtăşind „Din
însemnările uni elev”, Gheorghe Păun, membru
corespondent al Academiei Române, enumeră o serie de
motive pentru care „Profesorul Marcus este incomod” însă
„imposibil de ocolit, imposibil de ignorat”, făcând
parte dintre acele personalităţi a căror existenţă „e o
mare şansă, apropierea de ei un privilegiu - de care nu
cred că suntem suficient de conştienţi, nu ştim să
beneficiem atât cât am putea, atât cât ar trebui”. Şi
urarea „La mulţi şi buni ani, domnule Profesor! Şi, mai
incomodaţi-ne, avem mare nevoie!” În continuarea
grupajului, pot fi citite articolele: „Amintiri mai
vechi şi mai noi cu academicianul-profesor Solomon
Marcus” de Gheorghe Bucur; „Seniorul şi
matematicile” de Alexandru Mironov; „Contribuţia
ştiinţifică a profesorului Solomon Marcus la Analiza
matematică” de Ion Chiţescu; „2Bv-2B=? Sau despre
spaţiul Marcus” de Sorin Alexandrescu şi „Solomon
Marcus - educatorul” de Victor Ţigoiu.
Rubrica „Academia Română şi
societatea” prezintă prima parte din studiul
„Reluarea creşterii economice - o ţintă fără
alternativă”, realizat în Centrul de Cercetări
Financiare şi Monetare „Victor Slăvescu” din cadrul
Institutului Naţional de Cercetări Economice al
Academiei Române. Rămânem în actualitate şi reţinem
articolele semnate de acad. Cristian Hera despre
„Apa - resursă vitală pentru viitorul omenirii”; acad.
Dan Dascălu - „Zece ani de nanotehnologie în
România”; Dumitru Dobrev - „Noul cod Civil - o
bună ocazie de a repara unele greşeli ale trecutului” şi
Emilian Dobrescu - „Tranziţia către societatea
educaţiei şi cunoaşterii”. De reţinut articolul Trezirea
la realitate” semnat de Călin Georgescu, o
sinteză a studiilor publicate în cel de al treilea volum
din „România post-criză. Reprofesionalizarea României”
ce conduc la concluzia că lucrul cel mai important este
găsirea unor modalităţi practice pentru „declanşarea
energiilor latente” din societatea noastră. „Stimularea
iniţiativei particulare şi a spiritului antreprenorial,
sprijinirea micii întreprinderi în mediul rural ca şi în
cel urban, ocrotirea proprietăţii private şi a
activităţilor asociative pot duce, prin acumulări
progresive, la efectul dorit.”
În seria prezentărilor
institutelor academice, Otilia Costişor
scrie despre Institutul de Chimie al Academiei Române
din Timişoara.
Rubrica „Evocări”
cuprinde articolele semnate de Horia Ciocârlie şi
Monica C. Condan - „Timişoara omagiază
academicienii bănăţeni” şi Ion E. Anghel - „Hotel
Continental - proprietate emblematică a Fundaţiei
Familiei Menachem H. Elias (trecut şi prezent)”.
Andrei Milca ne prilejuieşte o reîntâlnire cu Marin
Sorescu, pe care îl citează în articolul subintitulat
„Pictura iubirii de poezie”: „Nu ştiu cine sunt şi în
scrisul meu încerc să mă descopăr. Mă aflu pe măsură ce
creşte opera mea şi cu cât ştiu mai mult, cu atât mai
tare mă nelinişteşte totul.”
În rubrica „In Memoriam”
sunt prezentate scurte biografii ale acad. Radu P.
Voinea (1923-2010), acad. Mihai Drăgănescu (1829-2010)
şi Ion Haulică (1924-2010), care s-au stins din viaţă în
acest timp.
Ca de obicei, „Cronica vieţii
academice” prezintă o relatare despre
manifestările ştiinţifice din acest interval de timp.
La „Apariţii la Editura
Academiei” sunt semnalate câteva din cele mai
recente lucrări ştiinţifice publicate în ultima vreme. |
